Ce a vrut sa spuna legiuitorul la art 24. alin (10) din Codul Fiscal?

Cheltuielile aferente achizitionarii de brevete, drepturi de autor, licente, marci de comert sau fabrica, cheltuielile la ONRC privind eliberarea certificatului constatator sau a cheltuielilor privind modificarea actului constitutiv NU sunt deductibile fiscal prin intermediul amortizarii sau a inregistrarii lor pe costuri (cheltuieli)?

Insa, numai cheltuielile de constituire, a fondului comercial, a imobilizarilor necorporale cu durata de viata utila nedeterminata, incadrate astfel potrivit reglementarilor contabile, precum si cheltuielile de dezvoltare SUNT cheltuieli deductibile fiscal prin intermediul amortizarii liniare, pe perioada contractului sau pe durata de utilizare?

Raspuns:

In vederea emiterii unei opinii va propunem sa parcurgem art. 24 alin. (10) din Codul fiscal privind amortizarea principalelor active imobilizate necorporale:

„(10) Cheltuielile aferente achizitionarii de brevete, drepturi de autor, licente, marci de comert sau fabrica si alte imobilizari necorporale recunoscute din punct de vedere contabil, cu exceptia cheltuielilor de constituire, a fondului comercial, a imobilizarilor necorporale cu durata de viata utila nedeterminata, incadrate astfel potrivit reglementarilor contabile, precum si cheltuielile de dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezinta imobilizari necorporale, se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dupa caz. Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii programelor informatice se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe o perioada de 3 ani. Pentru brevetele de inventie se poate utiliza si metoda de amortizare degresiva sau accelerata.”.

Dupa cum se cunoaste, art. 24 reglementeaza amortizarea activelor imobilizate din punct de vedere fiscal ca suma deductibila la calculul impozitului pe profit. Sunt unele situatii in care active imobilizate necorporale sunt supuse amortizarii contabile dar nu sunt supuse si amortizarii fiscale iar amortizarea contabila este cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului pe profit.

Sa analizam punctual reglementarile aplicabile activelor necorporale.

Amortizarea cheltuielilor de constituire respectiv a fondului comercial nu reprezinta cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit. Desigur, cheltuielile de constituire sunt recunoscute din punct de vedere contabil si supuse amortizarii. Fondul comercial generat intern in interiorul societatii nu este recunoscut ca activ. Fondul comercial generat din transferuri de active, de obicei provenit de la terti, este recunoscut contabil, este amortizabil dar cheltuiala nu este deductibila fiscal.

Cheltuielile de cercetare si dezvoltare trebuie sa tina cont de urmatoarele aspecte:

• entitatea trebuie sa clasifice cheltuielile in cheltuieli de cercetare si distinct cheltuieli de dezvoltare;
• cheltuielile de cercetare nu genereaza un activ imobilizat respectiv nu sunt recunoscute ca imobilizari necorporale. Deoarece se regasesc numai in clasa 6 din punct de vedere patrimonial, nu putem discuta de o amortizare a acestora.
• cheltuielile de dezvoltare se recunosc in categoria de imobilizari cu respectarea unor conditii stricte detaliate de art. din OMFP 3055/2009 privind contabilitatea, dintre care amintim posibilitatea comercializarii rezultatelor cercetarii sau competenta profesionala si tehnica a entitatii de a aplica rezultatele cercetarii. Aceste cheltuieli de dezvoltare sunt, de obicei, conectate la proiecte de cercetare dezvoltare. Din punct de vedere contabil, pot fi recunoscute ca imobilizari necorporale si supuse amortizarii. Din punct de vedere fiscal, temeiul normativ analizat permite deducerea amortizarii fiscale pentru cheltuieli de cercetare dezvoltare utilizandu-se metoda liniara pe perioada contractului sau pe durata de utilizare.

Imobilizarile necorporale regasite sub forma licentelor, brevetelor, marcilor de comert sau drepturilor de autor se amortizeaza prin metoda liniara pe durata dreptului de folosinta conform clauzelor contractuale. Programele informatice se pot amortiza liniar intr-o perioada de 3 ani. Desigur, pentru brevetele de inventie, legiuitorul permite, in afara de amortizarea liniara si amortizarea degresiva sau accelerata.

In categoria imobilizarilor necorporale cu durata de viata utila nedeterminata, cand exista astfel de active, daca exista si sunt recunoscute din punct de vedere contabile, in diverse jurisdictii alte lumii, in cazul in care se efectueaza un calcul de amortizare, acea amortizare este nedeductibila fiscal.

Autor: Adrian Benta

Solutie contabila:

Potrivit art. 77 din Codul fiscal, veniturile sub forma de premii se impun, prin retinerea la sursa, cu o cota de 16% aplicata asupra venitului net realizat din fiecare premiu.

Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine platitorilor de venituri.

Nu sunt impozabile veniturile obtinute din premii si din jocuri de noroc, in bani si/sau in natura, sub valoarea sumei neimpozabile stabilita in suma de 600 lei, realizate de contribuabil:

a) pentru fiecare premiu;

b) pentru castigurile din jocuri de noroc, de la acelasi organizator sau platitor intr-o singura zi.

Impozitul calculat si retinut in momentul platii este impozit final.

Impozitul pe venit astfel calculat si retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.

In contabilitatea asociatiei ce acorda premiul se inregistreaza:

623                                                 =                       462

Cheltuieli de protocol,                                   Creditori diversi

reclama si publicitate

– retinerea impozitului

462                                             =                    446

Creditori diversi                          Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

– plata sumei nete

462                                           =    5311

Creditori diversi                       Casa in lei

Autor: Gabi Popescu

Raspuns:

Inregistrarea unor cheltuieli care nu pot fi atribuite societatii in contabilitatea societatii, chiar si pe cheltuieli nedeductibile fiscal poate fi considerata avantaj in natura (daca respectiva persoana este salariat al societatii si impozitat ca prima) sau dividend (daca respectiva persoana este actionar sau asociat al societatii).

De aceea nu recomand inregistrarea in contabilitatea societatii decat a cheltuielilor facute pentru obtinerea de venituri impozabile.

Potrivit prevederilor art. 7 pct. 12 din Codul Fiscal

se considera dividend suma platita de o persoana juridica pentru bunurile sau serviciile furnizate in favoarea unui participant la persoana juridica, daca plata este facuta de catre persoana juridica in folosul personal al acestuia.

Ca urmare la achizitionarea unui bun sau serviciu valoarea acestuia trebuie trecuta integral in contul 457 “Dividende de plata” (inregistrarea TVA aferenta tranzactiei se va face initial in contul 4426 “TVA deductibila” numai in cazul achizitiilor de bunuri si servicii in baza facturii fiscale si numai pentru a raporta corect achizitiile de la furnizori atat in Decontul de TVA cat si in Declaratia D394):

%         =          401 Furnizori

457 Dividende de plata

4426 TVA deductibila

Din punctul de vedere al TVA, distribuirea catre un asociat a unui bun din activele unei firme reprezinta livrare de bunuri efectuata cu plata si se colecteaza TVA numai daca pentru achizitia bunului respectiv s-a exercitat dreptul de deducere pentru bunul respectiv. Acest aspect este reglementat prin art. 128 alin. (5).

De asemenea, daca s-a exercitat dreptul de deducere a TVA aferente unui bun achizitionat, utilizarea bunului se considera operatiune asimilata unei livrari de bunuri asa cum se reglementeaza prin art. 128 alin. (4) lit. b): “preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse

de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial”.

In situatia in care pentru bunul respectiv s-a dedus TVA la momentul achizitiei, dar pe parcursul utilizarii se constata faptul ca este utilizat in scop personal, valoarea bunului va fi transferata in contul 457 “Dividende de plata” si trebuie colectata TVA aferenta acestei valori deoarece exercitarea dreptului de deducere s-a efectuat pentru o operatiune care nu este taxabila.

Regularizarea taxei deduse initial se efectueaza prin formula contabila:

457 Dividende de plata    =          4427 TVA colectata

O astfel de operatiune se considera livrare catre sine pentru care se emite autofactura la data preluarii bunului, dar nu mai tarziu de data de 15 a lunii urmatoare celei in care a avut loc operatiunea. Pentru livrarea catre sine se emite autofactura, document reglementat prin art. 155 alin. (7) din Codul fiscal. Acest document nu se declara in Declaratia D394.

Daca la data efectuarii cheltuielilor nu sunt dividende de plata, exista si varianta inregistrarii tranzactiilor prin intermediul contului 461 “Debitori diversi” cu conditia decontarii de catre actionar a sumei achitate de societate in perioada imediat urmatoare:

%         =          401 Furnizori

461 “Debitori diversi”

4426 TVA deductibila

si regularizarea taxei deduse initial se efectueaza prin formula contabila:

461 “Debitori diversi”       =          4427 TVA colectata

In cazul in care sumele platite in favoarea asociatilor nu sunt decontate in cel mai scurt timp ele pot fi considerate dividend ridicat in avans (potrivit prevederilor art. 67 din Legea nr. 31/1990 republicata si art. 19 din Legea nr. 82/1991) si sanctionate, conform prevederilor art. 272^1 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 republicata, cu inchisoare 2 la 8 ani.

Autor: Marian Matei

 
Curtea de Conturi exercita functia de control asupra modului de formare, administrare si intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public, furnizand Parlamentului si, respectiv, autoritatilor publice deliberative ale unitatilor administrativ-teritoriale rapoarte privind utilizarea si administrarea acestora, in conformitate cu principiile legalitatii, regularitatii, economicitatii, eficientei si eficacitatii.

Totodata, Curtea de Conturi poate inainta Parlamentului sau, prin camerele de conturi judetene si a municipiului Bucuresti, autoritatilor publice deliberative ale unitatilor administrativ-teritoriale rapoarte pe domeniile in care este competenta, ori de cate ori considera necesar.

Prin Hotararea Curtii de conturi nr. 155/2014 publicata in MOF nr. 547 din 24/07/2014 s-a aprobat Regulamentul privind organizarea si desfasurarea activitatilor specifice Curtii de Conturi, precum si valorificarea actelor rezultate din aceste activitati

Acesta va intra in vigoare la data de 1 septembrie 2014.

Regulamentul stabileste urmatoarele:

a) modul de organizare si desfasurare a activitatilor specifice Curtii de Conturi;

b) modul in care sunt indeplinite atributiile, exercitate competentele si atinse obiectivele de control si audit public extern, inclusiv cele de evaluare a activitatii de control si de audit intern ale entitatilor care intra in competenta de verificare a Curtii de Conturi;

c) modul in care se efectueaza valorificarea constatarilor cuprinse in actele incheiate de catre auditorii publici externi ca urmare a finalizarii actiunilor de control/audit public extern;

d) procedura de verificare a modului de ducere la indeplinire de catre entitatile verificate a masurilor dispuse sau a recomandarilor formulate de Curtea de Conturi si evaluarea impactului acestor masuri ori recomandari asupra activitatii acestor entitati;

e) procedura privind asigurarea si controlul calitatii in activitatile specifice Curtii de Conturi;

f) modul de organizare si de efectuare a auditului public extern de catre Autoritatea de Audit asupra utilizarii fondurilor comunitare nerambursabile si a cofinantarii nationale aferente.

Incepand cu data intrarii in vigoare a acestui regulament  se abroga Hotararea plenului Curtii de Conturi nr. 130/2010 pentru aprobarea Regulamentul privind organizarea si desfasurarea activitatilor specifice Curtii de Conturi, precum si valorificarea actelor rezultate din aceste activitati, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 832 din 13 decembrie 2010, cu modificarile ulterioare.

Actiunile de control/audit care la data de 01 septembrie 2014 se afla in stadiu de executie sau de valorificare a constatarilor vor fi finalizate in conformitate cu prevederile regulamentului aplicabil in momentul inceperii acestor actiuni. Reglementarile cu privire la actiunile de verificare a modului de ducere la indeplinire a masurilor transmise prin decizie sau a recomandarilor transmise prin scrisoare de catre structurile de specialitate ale Curtii de Conturi se aplica de la data de 01 septembrie 2014, data intrarii in vigoare a regulamentului aprobat prin Hotararea155/2014.

Autor: Irina Dumitrescu

Prin OMFP 936/2014 din 21/07/2014 a fost aprobat Sistemul de raportare contabila la 30 iunie 2014 a operatorilor economici.

Sistemul de raportare contabila la 30 iunie 2014 se aplica:

–          persoanelor carora le sunt incidente Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, parte componenta a Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin OMFP 3055/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, si care in exercitiul financiar precedent au inregistrat o cifra de afaceri mai mare de 220.000 lei.

–          societatilor carora le sunt incidente Reglementarile contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara, aplicabile societatilor comerciale ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata, aprobate prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul finantelor publice, nr. 1.286/2012, cu modificarile si completarile ulterioare, si care in exercitiul financiar precedent au inregistrat o cifra de afaceri mai mare de 220.000 lei.

Incadrarea in criteriul privind cifra de afaceri se efectueaza pe baza indicatorilor determinati din situatiile financiare anuale ale exercitiului financiar precedent, respectiv a balantei de verificare incheiate la finele exercitiului financiar precedent.

Sediile permanente din Romania

Din punct de vedere contabil, sediile permanente din Romania care apartin unor persoane juridice cu sediul in strainatate reprezinta subunitati fara personalitate juridica ce apartin acestor persoane juridice si au obligatia intocmirii raportarilor contabile cerute de Legea nr. 82/1991. In situatia in care persoana juridica cu sediul in strainatate isi desfasoara activitatea in Romania prin mai multe sedii permanente, raportarile contabile se intocmesc de sediul permanent desemnat sa indeplineasca obligatiile fiscale, acestea reflectand activitatea tuturor sediilor permanente.

Nu intocmesc raportari contabile la 30 iunie 2014:

–          entitatile care nu au desfasurat activitate de la data infiintarii pana la 30 iunie 2014,

–          entitatile cele care in tot semestrul I al anului 2014 s-au aflat in inactivitate temporara,

–          entitatile infiintate in cursul anului 2014,

–          persoanele juridice care se afla in curs de lichidare, potrivit legii,.

Depunerea raportarilor contabile

Raportarile contabile se depun la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, in format hartie si in format electronic sau numai in forma electronica pe portalul www.e-guvernare.ro, avand atasata o semnatura electronica extinsa.

Format si continut

Formatul electronic al raportarilor contabile la 30 iunie 2014 se obtine prin folosirea programului de asistenta elaborat de Ministerul Finantelor Publice. Acesta este pus la dispozitia entitatilor gratuit de unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice sau poate fi descarcat de pe portalul Ministerului Finantelor Publice, de la adresa www.mfinante.ro.

Raportari contabile la 30 iunie 2014 cuprind urmatoarele formulare:

a) situatia activelor, datoriilor si capitalurilor proprii (cod 10);

b) contul de profit si pierdere (cod 20);

c) date informative (cod 30).

Raportarile contabile la 30 iunie 2014 sunt semnate de persoanele in drept, cuprinzand si numele in clar al acestora, astfel:

– directorul economic, contabilul-sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie, potrivit legii;

– persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania.

Prin alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie se intelege orice persoana angajata, potrivit legii, care indeplineste conditiile prevazute de Legea nr. 82/1991.

Raportarile contabile se semneaza si de catre administratorul sau persoana care are obligatia gestionarii entitatii.

Termen de depunere

Raportarile contabile la 30 iunie 2014 se depun la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice pana cel mai tarziu la data de 18 august 2014.

Autor: Irina Dumitrescu

Raspuns:

Declaratiile rectificzative trebuie sa le depuneti pentru perioadele in care sumele se datorau.

Cu privire la inregistrarea cheltuielii cu impozitele pe dividende si profit pe rezultat reportat, trebuie sa va raportati la politicile contabile cu privire la faptul daca erorile  sunt considerate semnificative sau nu in sensul influentarii informatiilor financiare.

Din punct de vedere contabil, potrivit pct. 63 alin 5, 6 ,7 si 8 din OMFP 3055/2009

reglementari contabile conforme cu directivele europene:

“(5) Corectarea erorilor semnificative aferente exercitiilor financiare precedente se efectueaza pe seama rezultatului reportat.

(6) Erorile nesemnificative aferente exercitiilor financiare precedente se corecteaza, de asemenea, pe seama rezultatului reportat. Totusi, pot fi corectate pe seama contului de profit si pierdere erorile nesemnificative.

Erorile nesemnificative sunt cele de natura sa nu influenteze informatiile financiar-contabile.

Se considera ca o eroare este semnificativa daca aceasta ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare anuale. Analizarea daca o eroare este semnificativa sau nu se efectueaza in context, avand in vedere natura sau valoarea individuala sau cumulata a elementelor.

(7) In notele la situatiile financiare trebuie prezentate informatii suplimentare cu privire la erorile constatate.

(8) Corectarea erorilor aferente exercitiilor financiare precedente nu determina modificarea situatiilor financiare ale acelor exercitii”.

Astfel, va trebui sa analizati daca sumele respective influenteaza semnificativ informatiile financiare si in functie de asta veti inregistra pe rezultat reportat, asa cum ati prezentat in enuntul intrebarii sau pe rezultat curent, pe conturi de cheltuiala: 635,691.

Autor: Adrian Benta

Cum se face in acest caz, renumerarea muncii depuse de mine , avind in vedere ca in finantarea primita este prevazuta ca si pozitie distincta la capitolul onorarii suma de 5000 lei pentru regizarea si coordonarea acestui proiect si ce contributii trebuie sa achit la bugetul de stat avand in vedere ca am si calitatea de angajat cu contract de munca la alta societate?

Mentionez ca la terminarea proiectului trebuie sa justific cu documente intreaga suma primita ca finantare (pt. onorarii: contract de cesiune drepturi de autor, stat de plata, dovada efectuarii platii, ordin de plata la buget a impozitelor si contributiilor retinute la sursa).

Raspuns:

Potrivit prevederilor OuG 44/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, in scopul exercitarii activitatii pentru care a fost autorizata, PFA poate colabora cu alte persoane fizice autorizate ca PFA, intreprinzatori persoane fizice titulari ai unor intreprinderi individuale sau reprezentanti ai unor intreprinderi familiale ori cu alte persoane fizice sau juridice, pentru efectuarea unei activitati economice, fara ca aceasta sa ii schimbe statutul juridic dobandit potrivit prezentei sectiuni.

PFA poate angaja, in calitate de angajator, terte persoane cu contract individual de munca, incheiat in conditiile legii.

Cu toate acestea, o persoana poate cumula calitatea de persoana fizica autorizata cu cea de salariat al unei terte persoane care functioneaza atat in acelasi domeniu, cat si intr-un alt domeniu de activitate economica decat cel pentru care PFA este autorizata.

In calitate de PFA beneficiati de diferenta dintre veniturile inregistrate din vanzarea productiei  si cheltuielile aferente.

In conformitate cu art. 42, lit. r) din Codul fiscal

in categoria veniturilor neimpozabile se cuprind: subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, daca subventiile sunt acordate in conformitate cu legislatia in vigoare.

Veniturile incasate din fondurile europene nerambursabile sunt asimilate subventiilor si li se aplica acelasi regim de impozitare, prin urmare aceste venituri sunt neimpozabile.

Venitul net sau pierderea fiscala se calculeaza astfel:

• din totalul sumelor incasate, din Registrul-jurnal de incasari si plati,
• se scad

• cheltuielile cu amortizarea fiscala a bunurilor si drepturilor, evidentiate in Fisa pentru operatiuni diverse,
• totalul sumelor platite, evidentiate in Registrul-jurnal de incasari si plati, si
• se aduna sumele platite pentru cumpararea bunurilor amortizabile
• se aduna totalul cheltuielilor nedeductibile, care se preia din centralizatorul cheltuielilor nedeductibile, acest centralizator intocmindu-se cu ajutorul unui document cumulativ.

Prin urmare, ca PFA consider ca nu puteti sa va remunerati propria munca prin contracte de prestari servicii sau drepturi de proprietate intelectuala. In calitate de PFA va revine venitul net afferent.

Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente au obligatia sa efectueze plati anticipate in contul impozitului anual datorat la bugetul de stat, potrivit art. 82 din Codul Fiscal.

Platile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare sursa de venit, luandu-se ca baza de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat in anul precedent, dupa caz, prin emiterea unei decizii care se comunica contribuabililor, potrivit legii.

Pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuala impozitul se retine la sursa.

Platitorii de astfel de venituri au obligația de a calcula, de a reține și de a vira impozit prin reținere la sursa, reprezentand plați anticipate, din veniturile platite.

Cota de impunere este de 10%.

Baza impozabila este reprezentata de venitul brut din care se deduc contribuțiile sociale obligatorii reținute la sursa.

In acest caz, pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuala obtinute, persoana care primeste veniturile trebuie sa depuna in anul urmator Declaratia 200 privind veniturile obtinute din Romania, in vederea regularizarii impozitului retinut si platit prin retinere la sursa.

In cazul drepturilor de proprietate intelectuala care constituie venituri impozitate prin retinere la sursa, baza de calcul al contributiilor sociale este venitul brut stabilit prin contractul incheiat intre parti.

Baza lunara de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate nu poate fi mai mica decat un salariu de baza minim brut pe tara, daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia.

Baza lunara de calcul al contribuției de asigurari sociale nu poate fi mai mare decat echivalentul a de 5 ori castigul salarial mediu brut prevazut in legea bugetului asigurarilor sociale de stat.

Nu datoreaza contributie de asigurari sociale de sanatate persoanele care obtin drepturi de proprietate intelectuala dar realizeaza si venituri:

• din salarii sau asimilate salariilor,
• venituri sub forma indemnizatiilor de somaj,
• venituri din pensii mai mici de 740 lei,
• venituri obtinute de  intreprinzatorii titulari ai unei intreprinderi individuale, membrii intreprinderii familiale, persoanele cu statut de persoana fizica autorizata sa desfasoare activitati economice, persoanele care realizeaza venituri din profesii libere, venituri din activitati agricole, venituri din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil, precum si din contractele de agent, venituri din activitatea de expertiza contabila și tehnica, judiciara și extrajudiciara, venitul obținut de o persoana fizica dintr-o asociere cu o persoana juridica contribuabil, si din asocierile fara personalitate juridica

Nu datoreaza contributia de asigurari sociale, persoanele care realizeaza venituri din:

• salarii sau asimilate salariilor si orice alte venituri din desfasurarea unei activitati dependente,
• venituri din pensii
• venituri sub forma indemnizatiilor de somaj, asigurate in sistemul public de pensii,
• persoanele asigurate in sisteme proprii de asigurari sociale neintegrate in sistemul public de pensii, care nu au obligatia asigurarii in sistemul public de pensii, precum si persoanele care au calitatea de pensionari ai acestor sisteme.

Pentru impozitul retinut si ventuale contributii se depune de catre platitorul de venituri declaratia 112.

Autor: Adrian Benta

a) transport rutier de marfuri in cont propriu sau pentru alte persoane, cu autovehicule sau ansambluri de vehicule articulate destinate exclusiv transportului rutier de marfuri si cu o greutate bruta maxima autorizata de cel putin 7,5 tone;

b) transportul de persoane, regulat sau ocazional, exclusiv transportul public local de persoane, cu un autovehicul din categoria M2 sau M3, definit in Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru omologarea autovehiculelor si remorcilor acestora, precum si a sistemelor, componentelor si unitatilor tehnice separate destinate vehiculelor respective.

Conditiile, procedura si termenele de restituire ca ajutor de stat a sumelor reprezentand diferenta dintre nivelul standard al accizelor si nivelul accizelor diferentiat pentru motorina utilizata drept combustibil pentru motor s-au reglementat prin HG 537/2014 din 09.07.2014.

Perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat este cuprinsa intre data intrarii in vigoare a acestei hotarari si 31 martie 2019 inclusiv.

Aplicarea nivelului diferentiat de accize stabilit prin diminuarea cu 40 euro/1.000 litri, respectiv cu 47,34 euro/tona a nivelului standard prevazut pentru motorina se realizeaza prin restituirea catre operatorii economici licentiati in Uniunea Europeana a sumelor reprezentand diferenta dintre nivelul standard al accizelor pentru motorina si nivelul accizelor diferentiat, pentru cantitatile de motorina aprovizionate de pe teritoriul Romaniei.

Sunt eligibili pentru restituirea de accize operatorii economici care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

a) sunt licentiati in Romania sau in alte state membre ale Uniunii Europene;

b) detin vehicule eligibile;

c) in cazul operatorilor economici stabiliti in Romania, daca:

(i) nu intra in categoria intreprinderilor in dificultate potrivit prevederilor cap. 2 sectiunea 2.1 din Comunicarea Comisiei – Liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea si restructurarea intreprinderilor aflate in dificultate, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, nr. 244 din 1 octombrie 2004;

(ii) nu se afla in procedura de executare silita, faliment, orice forma de reorganizare judiciara, dizolvare, inchidere operationala sau lichidare;

(iii) nu au fost declarati inactivi conform prevederilor art. 78 indice 1 din Codul de procedura fiscala, sau nu au intrat in inactivitate temporara, inscrisa in registrul comertului, potrivit legii;

(iv) nu beneficiaza de alte compensatii pentru activitatea de transport desfasurata cu vehiculele eligibile;

(v) atat la momentul inregistrarii in Registrul vehiculelor si al operatorilor economici eligibili pentru restituirea de accize, cat si la momentul efectuarii restituirii de accize de catre ordonatorul de credite, nu au obligatii de plata restante la bugetul general consolidat;

d) nu au fost emise impotriva lor decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau, in cazul in care asemenea decizii au fost emise, acestea nu au fost executate conform prevederilor legale in vigoare;

e) sunt inregistrati in Registrul vehiculelor si al operatorilor economici eligibili pentru restituirea de accize;

f) alimenteaza vehiculele eligibile:

(i) de la statiile de distributie inregistrate in baza art. 206 indice 69 alin. (6) din Codul fiscal, utilizand un card de gestiune a alimentarilor;

(ii) din rezervoarele pentru consum propriu detinute la punctele lor de alimentare, prin intermediul unor dispersoare electronice pentru distributie, in cazul operatorilor economici stabiliti in Romania.

Procedura de restituire de accize este redata in capitolul III din ordonanta.

Autor: Irina Dumitrescu

Astfel, art. 62 din Codul fiscal si normele metodologice date in aplicarea acestuia stabilesc ca venitul brut din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal se majoreaza cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale, in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, daca sunt efectuate de cealalta parte contractanta.

In vederea determinarii venitului brut, la sumele reprezentand chiria sau arenda in bani si/sau la echivalentul in lei al veniturilor in natura se adauga, daca este cazul, si valoarea cheltuielilor ce sunt, conform dispozitiilor legale sau intelegerii contractuale, in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, dar sunt efectuate de cealalta parte contractanta.

In conformitate cu legislatia in materie, proprietarul are obligatia de a efectua cheltuielile referitoare la intretinerea si repararea locuintei inchiriate, ca de exemplu:

– intretinerea in bune conditii a elementelor structurii de rezistenta a cladirii, elementelor de constructie exterioara a cladirii, cum ar fi: acoperis, fatada, curtile si gradinile, precum si spatii comune din interiorul cladirii, cum ar fi: casa scarii, casa ascensorului si altele asemenea;

– intretinerea in bune conditii a instalatiilor comune proprii cladirii, respectiv ascensor, hidrofor, instalatii de alimentare cu apa, de canalizare, instalatii de incalzire centrala si de preparare a apei calde, instalatii electrice si de gaze;

– repararea si mentinerea in stare de siguranta in exploatare si de functionare a cladirii pe toata durata inchirierii locuintei.

In cazul efectuarii de catre chirias a unor astfel de cheltuieli care cad in sarcina proprietarului si se incadreaza in cota forfetara de cheltuieli, cu diminuarea corespunzatoare a chiriei, impunerea ramane nemodificata.

Reprezinta venit brut si valoarea investitiilor la bunurile mobile si imobile ale proprietarului, uzufructuarului sau ale altui detinator legal, care fac obiectul unor contracte de cedare a folosintei bunurilor, inclusiv al contractelor de comodat, si care sunt efectuate de cealalta parte contractanta. In termen de 30 de zile de la finalizarea investitiilor, partea care a efectuat investitia este obligata sa comunice proprietarului, uzufructuarului sau altui detinator legal valoarea investitiei. Proprietarul, uzufructuarul sau alt detinator legal are obligatia sa declare la organul fiscal competent valoarea investitiei, in declaratia privind venitul realizat.

In ceea ce priveste impozitul pe cladiri, acesta se datoreaza de catre proprietar. In situatia in care investitiile efectuate de catre locatar au ca rezultat cresterea valorii cladirii respective cu cel putin 25% locatarul are obligatia sa comunice proprietarului valoarea lucrarilor executate in termen de 30 de zile de la data terminarii lucrarilor sau de la data atingerii acestui nivel, dupa caz, iar acesta trebuie sa depuna o noua declaratie fiscala. In cazul in care valoarea lucrarilor de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere nu depaseste 25% din valoarea cladirii, locatarul nu are obligatia sa o comunice locatorului. In cazul in care in cursul unui an fiscal se efectueaza mai multe lucrari de reconstruire, consolidare, modernizare, modificare sau extindere, a caror valoare individuala este sub 25%, dar cumulat depaseste 25%, locatarul are obligatia de a comunica locatorului valoarea totala, in termen de 30 de zile de la data la care se atinge acest nivel.

Autor: Irina Dumitrescu

Intrebare:

O firma din strainatate are de efectuat o lucrare in Romania pe durata determinata.In acest scop doreste sa angajeze forta de munca din Romania si sa faca salarizarea in tara respectiva.Este posibil?Daca da,care este procedura si ce documente sunt necesare?

Raspuns:

Conform art.8 alin.(1) si (2) Cod fiscal, sediul permanent este un loc prin care se desfasoare integral sau partial activitatea unui nerezident.

Un sediu permanent presupune un loc de conducere, sucursala, birou, fabrica, magazine, atelier, precum si locul in care continua sa se desfasoare o activitate cu activele si pasivele unei persoane juridice romane care intra intr-un process de reorganizare.

In cazul de mai sus, o persoana juridica nerezidenta desfasoara activitate in Romania pe o durata determinata. Intelegem ca domeniul de activitate desfasurata se incadreaza in cod CAEN 2562, deci nu presupune un santier de constructii, proiect de constructie, conform art.8 alin.(3) Cod fiscal.

Din pacate nu avem informatii suficiente despre tipul activitatii desfasurate si perioada de timp in care persoana juridical nerezidenta va desfasura aceasta activitate pentru a o putea incadra exact din punct de vedere fiscal.

Persoana juridica nerezidenta intentioneaza sa angajeze forta de munca din Romania pentru desfasurarea activitatii pe teritoriul national.

Angajarea salariatilor nu poate fi posibila decat daca respectiva persoana juridica nerezidenta este inregistrata atat juridic , cat si fiscal la organele si institutiile in drept.

Astfel, va trebui sa se inregistreze juridic la ONRC (Registrul comertului), dupa care se va inregistrafisca la autoritatea fiscala de care apartine. Isi va declara obligatiile fiscal, inclusive cele cu privire la obligatiile salariale, prin completarea si depunerea vectorului fiscal – D010.

Va respecta prevederile Codului fiscal cu privire la impozitele si taxele salariale (retinere, declarare si plata), precum si la toate celelalte taxe si impozite cu privire la impozitul pe profit, TVA.

Autor: Adrian Benta

O societate din Romania are o sucursala (fara personalitate juridica ) intr-o tara din UE. Societatea din Romania doreste sa incheie un contract cu sucursala sa din UE, contract prin care societatea din Romania, in calitatea sa de prestator, pune la dispozitia sucursalei din Germania, in calitate de beneficiar angajati in functie de necesitatile sucursalei. Societatea din Romania pune la dispozitie, la cererea sucursalei din UE salariatii acesteia care sunt detasati conform conform Regulamentului (CE) 8832004. Serviciile pe care unitatea din Romania considera ca le presteaza pentru sucursala din UE sunt: recrutare si angajare personal, administrare salarii (contracte de munca, revisal, state de plata, evidenta salarii, declaratii, plati) si servicii de instruire a personalului detasat in UE. Serviciile de instruire se desfasoara la sediul sucursalei.

Societatea din Romania doreste ca pt aceste servicii sucursala sa plateasca un pret al contractului

egal cu pretul pe care un tert (o firma de recrutare si administrare personal) l-ar fi solicitat in relatia cu unitatea din Romania. Va rugam sa ne ajutati in clarificarea urmatoarelor aspecte:

1. Este recunoscut un contract incheiat intre o unitate si sucursala sa?

2. Ce fel de servicii sunt acestea si ce coduri CAEN ar trebui sa aiba firma din Romania in actul constitutiv pentru a le putea factura?

3. Care este locul prestarii serviciilor din punct de vedere al TVA?

4. Aceste servicii sunt supuse impozitului pe nerezidenti in UE?

5. Dupa ce criterii ar trebui dimensionate aceste servicii pentru a nu exista probleme in cazul unui control de la finante in ceea ce priveste dosarul preturilor de transfer?

Raspuns:

Intre o unitate si sucursala sa fara personalitate juridica nu se pot incheia contracte, deoarece sucursala nu are personalitate juridica; sucursala desfasoara activitatea comerciala in numele is pe seama societatii mama cu care are raport de subordonare, de dependenta economica si juridica ( exercita o functie de mandat in limitele imputernicirilor primite in raporturile societatii cu tertii ). Conform Legii 31/1990

sucursala nu are personalitate juridica si nu este subiect distinct de drept.

Acestea nu sunt servicii, ci activitati desfasurate de angajatii firmei mama;

Activitatlie desfasurate ( mentionate de dvs. ) nu se pot factura, deoarece reprezinta activitati desfasurate de personalul firmei, fapt pentru care nu trebuie sa aveti coduri CAEN pentru asemenea activitati, care sunt comune tuturor firmelor. Costurile cu personalul ( cu salariile, contributiile salariale, deplasarile, etc. ) , precum si cu materialele (daca sunt necesare ) se contabilizeaza pe centrul de profit “ sucursala X “ . Toate acestea se evidentiaza distinct in cadrul contabilitatii de management ( contabilitate de gestiune ) pe aceasta sucursala. Acestea se contabilizeaza pe centrul de profit, in situatia in care sucursala nu are contabilitate proprie. In cazul in care sucursala are contabilitate proprie, atunci documentul prin care se evidentiaza aceste cheltuieli este Nota de debitare-creditare ( Cod 14 – 6 – 1A) care reprezinta documentul justificativ de inregistrare in contabilitatea a operatinilor dintre unitate si subunitati ( sucursala in cazul de fapta ) care tin contabilitate proprie

Acestea sunt activitati care se desfasoara de catre angajatii firmei din Romania, carora li se modifica locul de munca prin act aditional la contactul de munca daca vor lucra intr-o alta tara UE, dar in cadrul sucursalei fara personalitate juridica a firmei ( art. 13 al Regulamentului CE 883/2004 al Parlamentului European si al Consilului privind coordonarea sistemelor de securitate social  Nu se pune problema TVA in cazul acestor activitati desfasurate de angajatii firmei;

Nu se pune nici problema impozitului pe nerezidenti fiind vorba de activitati desfasurate de angajatii firmei din Romania la sediul sucursalei dintr-o tara UE;

Nu intra in discutie nici preturile de transfer

La art. 7) din Ordinul 3055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene sunt prevazute regulile privind evidenta contabila a sucursalelor si a raportarilor anuale :

– (1) Subunitatile fara personalitate juridica, care apartin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul in Romania, organizeaza si conduc evidenta contabila proprie, astfel incat aceasta sa permita determinarea informatiilor si a obligatiilor prevazute de lege, iar persoanele juridice carora le apartin sa poata intocmi situatii financiare anuale.

(2) Activitatea desfasurata in strainatate de subunitatile fara personalitate juridica, care apartin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul in Romania, se include in situatiile financiare ale persoanei juridice romane si se raporteaza pe teritoriul Romaniei, cu respectarea prevederilor Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV – a a Comunitatilor Economice Europene.

(3) In intelesul prezentului ordin, prin subunitati fara personalitate juridica, care apartin persoanelor juridice cu sediul sau domiciliul in Romania, se intelege sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, infiintate potrivit legii.

Autor: Adrian Benta

Deducerea speciala pentru credite se va acorda daca restructurarea creditelor, care semnifica modificarea conditiilor de rambursare a acestora, indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a) sa fie acordata pentru credite care nu inregistreaza intarzieri la plata sau care au intarzieri la plata de cel mult 90 de zile;

b) sa conduca la diminuarea cu cel mult 35% a obligatiilor lunare de plata ale debitorului, aferente creditului supus restructurarii, dar nu cu mai mult de 900 lei sau echivalent, indiferent daca imprumutul respectiv a fost acordat in lei sau in valuta, pentru o perioada de maximum 2 ani.

c) sa asigure prelungirea duratei initiale a creditului cu perioada pentru care se diminueaza obligatiile de plata conform lit. b);

d) sumele reprezentand diminuarile ratelor lunare de plata prevazute la lit. b), inclusiv costul suportat de debitor pentru amanarea la plata a acestora, sa fie distribuite pe o durata egala cu cea pentru care a fost acordata diminuarea obligatiilor de plata, incepand cu data de la care nu mai opereaza diminuarea respectiva;

e) imprumutatorul nu poate majora rata dobanzii sau, dupa caz, marja de dobanda, pentru creditele cu dobanda variabila, sau alte costuri aferente creditului si nici nu poate impune alte costuri, altfel decat era prevazut in contract la data restructurarii;

f) imprumutatorul pune la dispozitia debitorilor, inainte ca acestia sa intre in procedura de restructurare a creditelor, scadentarul aferent intregii durate de viata a mecanismului de restructurare.

Deducerea speciala va putea fi acordata pentru o singura restructurare aprobata unei persoane fizice, la unul sau mai multe credite, cu conditia ca suma totala amanata la plata sa se incadreze in limita valorica.

Deducerea speciala pentru credite se va acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile, numai pentru veniturile din salarii realizate la locul unde se afla functia de baza. Acelasi regim fiscal se aplica si in cazul mostenitorilor care au preluat contractele de credite restructurate, precum si garantilor care au preluat prin novatie credite restructurate, in cazul in care sunt indeplinite conditiile de acordare a facilitatii.

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca cumulativ persoanele fizice entru acordarea deducerii speciale pentru credite sunt urmatoarele:

a) sa fie titulara a unui contract de credit aflat in derulare la data de 31 mai 2014, indiferent de data acordarii creditului;

b) creditul primit de persoana fizica sa fi fost supus restructurarii, potrivit prevederilor OUG 46/2014 pana la data de 1 ianuarie 2016;

c) persoana fizica sa realizeze venituri brute din salarii prevazute la art. 55 din Codul fiscal, cu exceptia veniturilor prevazute la alin. (2)‐(4), la functia de baza, de pana la 2.200 lei, inclusiv, in fiecare luna a perioadei impozabile in care se acorda deducerea.

In cazul contribuabililor care obtin venituri din pensii deducerea speciala pentru credite se acorda va acorda pentru persoanele fizice care realizeaza un venit brut lunar din pensii la locul desemnat pentru acordarea deducerii speciale pentru credite, de pana la 2.200 lei, inclusiv, in fiecare luna a perioadei impozabile in care se acorda deducerea si care indeplinesc cumulativ conditiile de lit. a) si b).

In cazul in care contribuabilul realizeaza venituri atat din salarii, cat si din pensii, deducerea speciala pentru credite se va acorda la stabilirea bazei impozabile pentru venitul realizat de la o singura sursa desemnata de contribuabil.

In cazul in care contribuabilul realizeaza venituri din pensii din mai multe surse de venit, deducerea speciala pentru credite se acorda la stabilirea bazei impozabile pentru venitul realizat de la o singura sursa desemnata de contribuabil.

Aceste prevederi se vor aplica pentru drepturile reprezentand venituri din salarii sau pensii aferente lunilor cuprinse in perioada ianuarie 2016- decembrie 2017.

Autor: Irina Dumitrescu

Astfel cum se dispune in motivare, pentru a elimina povara pierderilor suferite ca urmare a calamitatilor naturale din 2013 si pentru a diminua impactul fiscal negativ pentru contribuabilii pentru care venitul a fost stabilit pe baza de norma de venit, care, spre deosebire de ceilalti contribuabili, platesc chiar daca nu au realizat venituri ca urmare a calamitatilor, suferind astfel pierderi economice importante, se propune anularea impozitului pe venitul agricol, proportional cu gradul de calamitate constatat pentru contribuabilii care au desfasurat in anul 2013 activitati agricole individual sau in asociere si care au suferit pierderi de venit ca urmare a unor factori externi.

Astfel, conform ordonantei, se anuleaza, proportional cu gradul de calamitate al productiei agricole, impozitul pe venitul din activitati agricole datorat pentru anul fiscal 2013 de contribuabilii care au desfasurat activitati agricole individual sau in asociere, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a) impozitul a fost stabilit pe baza de norme de venit;

b) pentru productia agricola nu au fost incheiate polite de asigurare;

c) productia a fost calamitata in proportie de peste 30%. Gradul de calamitate se dovedeste cu procesele-verbale de constatare a pagubelor, pentru fiecare producator agricol si unitate/subdiviziune administrativ-teritoriala, intocmite de catre comisiile locale pentru situatii de urgenta constituite prin ordin al prefectului, potrivit dispozitiilor legale in vigoare.

In acet scop, organul fiscal emite decizie de anulare a impozitului si, dupa caz, a obligatiilor fiscale accesorii aferente acestuia, chiar daca impotriva actelor administrative fiscale prin care au fost stabilite s-au exercitat ori nu cai de atac.

Contribuabilii care au efectuat plata creantelor fiscale anulate potrivit acestor prevederi, au dreptul la restituirea sumelor achitate. Prevederile art. 117 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt aplicabile in mod corespunzator. In conformitate cu prevederile acestui articol, daca debitorul inregistreaza obligatii fiscale restante sumele se vor restitui numai dupa efectuarea compensarii.

In cazul in care suma de rambursat sau de restituit este mai mica decat obligatiile fiscale restante ale debitorului, se va efectua compensarea pana la concurenta sumei de rambursat sau de restituit.

In cazul in care suma de rambursat sau de restituit este mai mare decat suma reprezentand obligatii fiscale restante ale debitorului, se va efectua compensarea pana la concurenta obligatiilor fiscale restante, diferenta rezultata restituindu-se debitorului.

Procedura de anulare a impozitului pe venitul din activitati agricole datorat potrivit art. 74 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv a obligatiilor fiscale accesorii aferente acestuia, urmeaza a se stabili prin ordin al ministrului finantelor publice, la propunerea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

Autor: Irina Dumitrescu

Noua lege defineste activitatile cu caracter ocazional ca fiind activitatile care se desfasoara in mod intamplator, sporadic sau accidental, care nu au caracter permanent.

Noile prevederi stabilesc ca pot desfasura activitati necalificate cu caracter ocazional si cetatenii altor state sau apatrizii care au domiciliul sau, dupa caz, resedinta in Romania, in conditiile legislatiei romane.

Vor putea lucra cu zilieri urmatoarele institutii publice:

– serviciile de gospodarire comunala gestionate direct de consiliile locale, cum ar fi: sere, spatii verzi si gradini zoologice;

– unitatile din subordinea Ministerului Tineretului si Sportului, pentru domeniile prevazute in actul normativ: hoteluri si alte facilitati de cazare (tabere organizate de Ministerul Tineretului si Sportului direct sau prin unitatile din subordinea acestuia), activitati ale bazelor sportive, activitati ale cluburilor sportive.

In ceea ce priveste domeniile in care se pot presta activitati cu caracter ocazional, Legea 18/2014 a adus clarificari chiar prin introducerea de coduri CAEN. Astfel, munca necalificata cu caracter ocazional se poate presta in urmatoarele domenii prevazute in Clasificarea activitatilor din economia nationala, actualizata:

a) agricultura, vanatoare si servicii anexe, cu exceptia crescatorilor de animale in sistem semiliber, traditional si transhumanta – diviziunea 01;

b) silvicultura, cu exceptia exploatari forestiere – diviziunea 02;

c) pescuit si acvacultura – diviziunea 03;

d) colectarea, tratarea si eliminarea deseurilor nepericuloase – clasa 3821 si 3811;

e) recuperarea materialelor – grupa 383;

f) comert cu ridicata al produselor agricole brute si al animalelor vii – grupa 462;

g) activitati de organizare a expozitiilor, targurilor si congreselor – grupa 823;

h) publicitate – grupa 731;

i) activitati de interpretare artistica – spectacole – clasa 9001, activitati suport pentru interpretarea artistica – spectacole – clasa 9002 si activitati de gestionare a salilor de spectacole – clasa 9004;

j) activitati de cercetare-dezvoltare in stiinte sociale si umaniste – clasa 7220 (sapaturi arheologice);

k) activitati desfasurate in sere, spatii verzi, parcuri si gradini zoologice – cod 0141.”

In domeniul securitatii si sanatatii in munca, se introduc urmatoarele obligatii pentru beneficiar:

a) sa asigure securitatea si sanatatea in munca a zilierilor;

b) sa asigure instruirea zilierului, inainte de inceperea activitatii si/sau la schimbarea locului de munca, cu privire la pericolele la care poate fi expus si la masurile de prevenire si protectie pe care trebuie sa le respecte;

c) sa solicite zilierilor asumarea pe propria raspundere, prin semnatura, ca starea sanatatii le permite desfasurarea activitatilor repartizate de beneficiar;

d) sa puna la dispozitie zilierilor echipamente de munca adecvate, care nu pun in pericol securitatea si sanatatea acestora;

e) sa asigure, in mod gratuit, echipamente individuale de protectie adecvate activitatii desfasurate de zilieri;

f) sa comunice de indata, catre inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s-a produs, orice eveniment in care au fost implicati zilieri;

g) sa inregistreze accidentele de munca suferite de zilieri in timpul activitatii; modalitatea de inregistrare se stabileste prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Cuantumul remuneratiei brute orare nu poate fi mai mic decat valoarea/ora a salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata si se acorda la sfarsitul fiecarei zile de lucru sau la sfarsitul saptamanii.

In perioada 1 ianuarie 2014 – 01 iulie 2014, valoarea/ora a salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata este de 5,059 lei.

Incepand cu data de 1 iulie 2014, valoarea/ora a salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata este de 5,357 lei.

Anterior, cuantumul remuneratiei brute orare stabilite de parti nu putea fi mai mic de 2 lei/ora si nici mai mare de 10 lei/ora.

Autor: Irina Dumitrescu

Regulamentul (CE) nr. 883/2004 stabileste regula potrivit careia contributiile sociale se datoreaza in statul in care salariatul presteaza activitate.

De la aceasta regula sunt stabilite doua exceptii:

1. Detasarea internationala pe o perioada de cel mult 24 de luni;
2. Pluriactivitatea(activitatea prestata simultan in doua sau mai multe state membre).

Documentul portabil A1 este necesar in cazul acestor exceptii in scopul platii contributiilor sociale intr-un singur stat.

In caz de detasare, documentul portabil A1 se poate elibera daca sunt indeplinite urmatoarele conditii in mod cumulativ:

1. Durata detasarii nu depaseste 24 luni;
2. Salariatul nu este trimis sa inlocuiasca un alt salariat detasat cu exceptia situatiei in care  perioada permisa pentru detasare sa nu se fi incheiat.

De exemplu, un salariat a fost detasat pentru o perioada de 24 de luni iar dupa 10 luni de activitate devine inapt sa presteze activitatea corespunzatoare locului de munca ocupat, caz in care, se poate permite  unei alte persoane sa fie detasata pe perioada celor 14 luni ramase din perioada  convenita.

3.  Angajatorul sa desfasoare activitate semnificativa pe teritoriul Romaniei;

4.  Pe parcursul perioadei de detasare salariatul sa fie platit de angajator;

5. Angajatorul sa nu detaseze temporar pe teritoriul altui stat membru mai mult de 50% din numarul total de salariati;

6. Salariatul sa fi fost asigurat in sistemul de asigurari sociale din Romania cel putin o luna anterior detasarii;

Nu este obligatoriu ca in timpul acestei perioade salariatul sa fi lucrat pentru angajatorul care solicita eliberarea documentului portabil A1, important este sa fi avut calitatea de asigurat.

Daca aceste conditii sunt indeplinite angajatorul va depune o cerere pentru eliberarea documentului portabil A1 la Casa Nationala de Pensii Publice insotita de documentele justificative.

Daca angajatorul obtine documentul portabil A1, in perioada de detasare internationala care nu poate depasi 24 de luni, va plati contributii sociale doar in Romania.

Pluriactivitatea desemneaza situatia in caresalariatul desfasoara simultan, in mod obisnuit, activitate in doua sau mai multe state membre.

Situatiile de pluriactivitate vizeaza in special activitatile desfasurate de anumite categorii socio-profesionale, precum personalul aeronautic civil navigant, soferi de tir, conducatori de tren, experti IT care desfasoara activitati in mod alternativ sau simultan pe teritoriul mai multor state membre, activitati desfasurate prin natura lor, pe teritoriul mai multor state membre, etc.

Persoanele care desfasoara activitate in doua sau mai multe state membre sunt tratate ca și cum și-ar desfașura toate activitațile salariate și și-ar realiza toate veniturile in statul membru interesat. Asadar, se considera ca lucratorul care desfasoara simultan activitate profesionala pe teritoriul a doua sau mai multe state membre, realizeaza toate activitatile pe teritoriul statului membru a carui legislatie este aplicabila iar contributiile sociale datorate pentru toate veniturile obtinute in statele membre se datoreaza intr-un singur stat.

Conform regulamentelor europene, in caz de suprapunere a unei perioade de asigurare obligatorii si a unei perioade de asigurare facultative se valorifica numai perioada de asigurare realizata in baza asigurarii obligatorii.

In consecinta, daca persoana care realizeaza venituri in mai multe state membre sau angajatorul acesteia, dupa caz, nu se adreseaza institutiei competente in vederea stabilirii legislatiei de securitate sociala aplicabile prin eliberarea documentului portabil A1 si contribuie in fiecare stat membru, la stabilirea dreptului la pensie, va fi luata in calcul numai contributia obligatorie ( din statul in care, potrivit Regulamentului nr. 883/2004, avea obligatia sa contribuie).

Autor: Irina Dumitrescu

Societatea X este autorizata ca antrepozit fiscal de depozitare prpduse energetice (kerosene pentru aviatie) si ca agent aeronautic de handling combustibil, emis de Autoritatea Aeronautica Civila Romana .Livram produse energetice in regim de scutire catre detinatorii de autorizare ca operator aerian si catre punctele noastre de lucru de pe aeroport ( agent de handling ) pentru a alimenta aeronavele de pe aeroport .

Care sunt documentele pentru deplasarea produselor si care sunt termenele legale pentru a receptiona produsele la destinatie (la aeroport )

Raspuns:

Procedura de acordare a scutirii de la plata accizelor pentru produsele energetice livrate in vederea utilizarii drept combustibil pentru aviatie, alta decat aviatia turistica in scop privat, este prevazuta la pct.113 subpunctul 113.1.1. de la titlul VII din normele metodologice de aplicare a Codului fiscal

, aprobate prin HG 44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

Astfel, prima conditie pentru a putea beneficia de scutirea directa de la plata accizelor pentru produsele energetice destinate utilizarii drept combustibil pentru aviatie, este ca produsele respective sa fie aprovizionate numai de la un antrepozit fiscal.

Referitor la documentele utilizate pentru deplasarea produselor energetice de la antrepozitul fiscal catre beneficiarul scutirii (operatorul economic autorizat pentru aprovizionarea aeronavelor – agent de handling sau operatorul aerian autorizat), pe langa documentele contabile (factura), acestea difera in functie de urmatoarele situatii:

• atunci cand deplasarea produselor energetice de la antrepozitul fiscal se face catre aeronave aflate pe alte aeroporturi decat cele situate in apropierea antrepozitului fiscal care asigura alimentarea aeronavelor, se intocmeste documentul administrativ electronic (e-DA). La sosirea produselor la destinatie, expeditorul va intocmi raportul de primire in maximum 5 zile lucratoare de la incheierea deplasarii produselor, utilizand sistemul informatizat [subpct.113.1.1.alin.(8) din norme]. De asemenea, produsele energetice odata ajunse la destinatie se pastreaza 48 de ore in vederea efectuarii unei posibile verificari de catre autoritatea vamala teritoriala [pct.64 alin.(1) si (2) din Instructiunile de completare a documentului administrativ in format electronic (e-DA) utilizand aplicatia EMCS-RO de control al miscarilor cu produse accizabile in regim suspensiv de accize – anexa la OPANAF 2434/2010, cu modificarile si completarile ulterioare];
• atunci cand deplasarea produselor energetice de la antrepozitul fiscal se face catre aeronave situate in apropierea antrepozitului fiscal care asigura alimentarea aeronavelor, se intocmeste avizul de insotire [subpct.113.1.1. alin.(14) si (15) din norme].

Alte documente specifice care conditioneaza acordarea scutirii de la plata accizelor pentru produsele energetice livrate in vederea utilizarii drept combustibil pentru aviatie, alta decat aviatia turistica in scop privat, sunt:

• certificatul de livrare semnat de comandantul aeronavei sau de reprezentantul companiei aeriene a carei aeronava a fost alimentata [subpct.113.1.1. alin.(14) si (15) din norme];
• jurnalele prevazute la subpct.113.1.1. alin.(9) si (11) din norme.

O societatate comerciala cu cod CAEN 6311- Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web si activitati conexe a incheiat un acord de parteneriat pentru un contract de finantare POSDRU. Conform bugetului de cheltuieli, a achizitionat consumabile (tonere) si servicii cu TVA de la funizori. Care este tratamentul TVA-ului in aceasta situatie? Pentru achizitia de consumabile si servicii are dreptul de a deduce TVA-ul aferent facturilor, sau intra in costul acestora? Exista o modalitate diferita de inregistrare a acestor facturi in contabilitatea proiectului POSDRU fata de contabilitatea generala? Evidenta contabila pentru proiectul POSDRU se tine separat, documentele fiind inregistrate apoi si in contabilitatea generala.

Raspuns:

In conditiile in care societatea este inregistrata in scop de TVA, are dreptul la deducerea TVA pentru achizitiile de materiale consumabile si servicii efectuate in scopul Proiectului.

Numai in cazul in care TVA nu este deductibil in scop fiscal, se poate solicita rambursarea din fonduri UE (POSDRU) in baza unei adeverinte a ANAF prin care acestia confirma faptul ca TVA –ul respectiv este nedeductibil fiscal.

In cazul in care TVA este deductibil, acesta se va inregistra in contul 4426 – si va recomandam crearea unui cont analitic distinct specific proiectului. Regulile de inregistrare in contabilitate sunt aceleasi, numai ca trebuie tinuta evidenta distincta pe Proiect.

La marfurile care sunt lipsa in stoc dar care au fost achizitionate din U.E. se face ajustare TVA? La achizitie s-a facut taxare inversa prin formula 4426=4427.

Raspuns:

Ajustarea TVA pentru marfurile lipsa se efectueaza conform prevederilor art. 148 din Codul fiscal chiar daca obligatia de plata a TVA pentru achizitia intracomunitara efectuata a fost indeplinita prin aplicarea regimului de taxare inversa prin formula contabila 4426 = 4427. Regimul de taxare inversa  este o  facilitate fiscala  de care beneficiaza   persoana  impozabila inregistrata in scopuri de TVA  care evidentiaza pentru o achizitie intracomunitara de bunuri, impozabila in Romania:

• obligatia de plata prin creditul contului 4427, suma care se raporteaza prin decontul de TVA cod 300 la randul 5 ,,Achizitii intracomunitare de bunuri pentru care    cumparatorul este obligat la plata TVA (taxare inversa),,  cu report la randul 5.1;
• dreptul de deducere prin debitul contului 4426, suma care se raporteaza prin decontul de TVA cod 300 la randul 18, cu report la randul 18.1.

Astfel, se considera ca suma TVA deductibila din rulajul debitor al contului 4426 declarata prin decontul de TVA cod 300 la randul 18, a fost efectiv dedusa    prin preluarea acesteia la urmatoarele randuri din decont:

• randul 27  ,,TOTAL TAXA DEDUCTIBILA (suma de la rd. 18 pana la   rd. 25, cu exceptia celor de la rd. 18.1, 20.1);
•  randul 28 ,,SUB-TOTAL TAXA DEDUSA CONFORM ART. 145 SI ART. 145^1  SAU ART. 147 SI ART. 145^1,,;
•  randul 32  denumit,,TOTAL TAXA DEDUSA (rd. 28 + rd. 29 + rd. 30 + rd. 31),,.

Ajustarea TVA aferenta bunurilor  mobile lipsa din gestiune  se efectueaza conform prevederilor  art. 148, alin.      (1)  lit. c) din Codul fiscal  ,,In conditiile in care regulile privind livrarea catre sine sau prestarea catre sine nu se aplica, deducerea initiala se ajusteaza in urmatoarele cazuri: ……c) persoana impozabila isi pierde dreptul de deducere a taxei pentru bunurile mobile nelivrate …… precum ….., bunuri lipsa din gestiune…,,. Operatiunea se evidentiaza in jurnalul pentru cumparari cu semnul minus se raporteaza, de asemenea,  cu semnul minus, in decontul de TVA cod 300 la randul 30  denumit ,,Regularizari taxa dedusa,, corespunzator rulajului creditor al contului 4426 din  inregistrarea  contabila 635 sau 658 = 4426.

Intrebare:

Cum se impoziteaza serviciile prestate facturate de un nerezidend din Germania catre o societate din Romania, in situatia in care societatea din Germania transmite cerificatul de rezidenta fiscala? Ce trebuie sa scrie in cerificatul de rezidenta fiscala al societatii din Germania? Certificatul de rezidenta fiscala trebuie tradus si legalizat?

Raspuns:

In conditiile date, societatea din Romania nu va retine la sursa impozit pe venitul nerezidentior la plata acestora, daca societatea din Germania transmite in original Certificatul de rezidenta fiscala. Desigur, conform art.118 din Codul fiscal, pentru a avea efecte, certificatul de rezidenta fiscala trebuie tradus.

Redam mai jos prevederile art.118 alin.2 din Codul fiscal:

„(2) Pentru aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri si a legislatiei Uniunii Europene, nerezidentul are obligatia de a prezenta platitorului de venit, in momentul realizarii venitului, certificatul de rezidenta fiscala eliberat de catre autoritatea competenta din statul sau de rezidenta, precum si, dupa caz, o declaratie pe propria raspundere in care se indica indeplinirea conditiei de beneficiar in situatia aplicarii legislatiei Uniunii Europene. Daca certificatul de rezidenta fiscala, respectiv declaratia ce va indica calitatea de beneficiar nu se prezinta in acest termen, se aplica prevederile titlului V.

In momentul prezentarii certificatului de rezidenta fiscala si, dupa caz, a declaratiei prin care se indica calitatea de beneficiar se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri sau ale legislatiei Uniunii Europene si se face regularizarea impozitului in cadrul termenului legal de prescriptie.

In acest sens, certificatul de rezidenta fiscala trebuie sa mentioneze ca beneficiarul venitului a avut, in termenul de prescriptie, rezidenta fiscala in statul contractant cu care este incheiata conventia de evitare a dublei impuneri, intr-un stat al Uniunii Europene sau intr-un stat cu care Uniunea Europeana are incheiat un acord de stabilire a unor masuri echivalente pentru toata perioada in care s-au realizat veniturile din Romania.

Calitatea de beneficiar in scopul aplicarii legislatiei Uniunii Europene va fi dovedita prin certificatul de rezidenta fiscala si, dupa caz, declaratia pe propria raspundere a acestuia de indeplinire cumulativa a conditiilor referitoare la: perioada minima de detinere, conditia de participare minima in capitalul persoanei juridice române, incadrarea in una dintre formele de organizare prevazute in titlul II sau titlul V, dupa caz, calitatea de contribuabil platitor de impozit pe profit sau un impozit similar acestuia, fara posibilitatea unei optiuni sau exceptari.

Certificatul de rezidenta fiscala prezentat in cursul anului pentru care se fac platile este valabil si in primele 60 de zile calendaristice din anul urmator, cu exceptia situatiei in care se schimba conditiile de rezidenta”

Normele metodologice de aplicare a art.118 prevad:

„(2) Nerezidentii care sunt beneficiarii veniturilor din România vor depune la platitorul de venit originalul sau copia legalizata a certificatului de rezidenta fiscala ori a documentului mentionat la alin. (1), insotite de o traducere autorizata in limba romana. In situatia in care autoritatea competenta straina emite certificatul de rezidenta fiscala in format electronic sau online, acesta reprezinta originalul certificatului de rezidenta fiscala avut in vedere pentru aplicarea conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre România si statul de rezidenta al beneficiarului veniturilor obtinute din România, respectiv pentru aplicarea legislatiei Uniunii Europene, dupa caz.

(3) In ipoteza in care nerezidentul beneficiar al veniturilor din România transmite un singur original al certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1) unui platitor de venituri rezident român care are filiale, sucursale ori puncte de lucru in diferite localitati din România si care fac plati, la rândul lor, catre beneficiarul de venituri nerezident, primitorul originalului certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1) va transmite la fiecare subunitate o copie legalizata a certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevazut la alin. (1), insotita de o traducere autorizata in limba romana. Pe copia legalizata primitorul originalului certificatului de rezidenta fiscala sau al documentului prevazut la alin. (1) va semna cu mentiunea ca detine originalul acestuia.”

Autor:

Contractul de sponsorizare se incheie in forma scrisa, cu specificarea obiectului, valorii si duratei sponsorizarii, precum si a drepturilor si obligatiilor partilor.

Asadar, obiectul sponsorizarii consta fie in bunuri materiale, fie in mijloace financiare.

In cazul sponsorizarii constand in bunuri materiale, acestea vor fi evaluate, prin actul juridic incheiat, la valoarea lor reala din momentul predarii catre beneficiar.

Conform art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul fiscal, cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii nu sunt deductubile la determinarea profitului impozabil insa, contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente in limita minima precizata mai jos:

1. 3 la mie din cifra de afaceri;

2. 20% din impozitul pe profit datorat.

In cazul in care reglementarile contabile aplicabile nu definesc „cifra de afaceri”, aceasta se determina astfel:

a) pentru contribuabilii care aplica reglementarile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara, cu exceptia institutiilor de credit – persoane juridice romane si sucursalelor din Romania ale institutiilor de credit – persoane juridice straine, «cifra de afaceri» cuprinde veniturile din vanzarea de bunuri si prestarea de servicii din care se scad sumele reprezentand reduceri comerciale acordate si se adauga subventiile de exploatare aferente cifrei de afaceri;

b) pentru institutiile de credit – persoane juridice romane si sucursalele din Romania ale institutiilor de credit – persoane juridice straine, “cifra de afaceri” cuprinde:

– venituri din dobanzi;

– venituri din dividende;

– venituri din taxe si comisioane;

– castiguri (pierderi) realizate aferente activelor si datoriilor financiare care nu sunt evaluate la valoarea justa prin profit ori pierdere – net;

– castiguri sau pierderi privind activele si datoriile financiare detinute in vederea tranzactionarii – net;

– castiguri sau pierderi privind activele si datoriile financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justa prin profit sau pierdere – net;

– castiguri sau pierderi din contabilitatea de acoperire – net;

– diferente de curs de schimb [castig (pierdere)] – net;

– castiguri (pierderi) din derecunoasterea activelor, altele decat cele detinute in vederea vanzarii – net;

– alte venituri din exploatare;

c) pentru institutiile prevazute la art. 2 lit. a) -d) din Ordinul Bancii Nationale a Romaniei nr. 27/2011 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificarile si completarile ulterioare, „cifra de afaceri” cuprinde:

(i) venituri din dobanzi si venituri asimilate;

(ii) venituri privind titlurile;

– venituri din actiuni si din alte titluri cu venit variabil;

– venituri din participatii;

– venituri din parti in cadrul societatilor comerciale legate;

(iii) venituri din comisioane;

(iv) profit sau pierdere neta din operatiuni financiare;

(v) alte venituri din exploatare.

Incepand cu 01.01.2014, conform modificarilor aduse Codului fiscal prin OUG 102/2013, sumele care nu sunt scazute din impozitul pe profit potrivit acestor prevederi se reporteaza in urmatorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, in aceleasi conditii, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit.

Autor: Irina Dumintrescu

Tarifele percepute de Inspectia Muncii pentru aceste servicii au fost modificate recent, incepand cu data de 02/06/2014, prin Ordinul Ministerului Muncii nr. 826/2014 privind aprobarea Normativului cu tarifele pentru plata prestarilor de servicii efectuate in domeniile de activitate ale Inspectiei Muncii. Ordinul anterior, nr. 1681/2013, a fost abrogat incepand cu aceeasi data.

Noul ordin prevede ca Inspectia Muncii, prin inspectoratele teritoriale de munca, efectueaza prestari de servicii in domeniul relatiilor de munca la cererea persoanelor fizice, juridice, persoanelor fizice autorizate si a altor entitati constituite in conditiile legii.

Contravaloarea prestarilor de servicii se vireaza in contul de trezorerie sau la casieria inspectoratului teritorial de munca.

Spre deosebire de ordinul anterior care reglementa tarifele pentru plata prestarilor de servicii in mod diferentiat, noul ordin stabileste un tarif unic.

Astfel, tariful este unic  de 20 lei/document, pentru fiecare dintre serviciile care pot fi prestate de inspectoratele teritoriale de munca, respectiv:

– eliberarea de certificate/adeverinte/duplicate de adeverinte in baza documentelor existente in arhivele inspectoratelor teritoriale de munca, la cererea persoanelor fizice, juridice sau a oricaror entitati care au dreptul legal de a solicita si de a obtine aceste informatii, conform Legii Arhivelor Nationale 16/1996 si OG nr. 33/2002 privind reglementarea eliberarii certificatelor si adeverintelor de catre autoritatile publice centrale si locale, aprobata cu modificari prin Legea 223/2002;

– eliberarea de certificate cu informatii extrase din baza de date organizata la nivelul Inspectiei Muncii cu registrele generale de evidenta a salariatilor transmise de angajatori;
– furnizarea datelor din Registrul general de evidenta a salariatilor pentru refacerea continutului sau la angajator, prin eliberarea unor extrase pe suport hartie din baza de date organizata la nivelul Inspectiei Muncii, constituita conform HG nr. 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor, cu modificarile ulterioare.

De semnalat este faptul ca noul ordin ca si cel anterior nu reglementeaza tarifele percepute de inspectoratele de munca pentru furnizarea datelor din registrul general de evidenta a salariatilor in format electronic, pentru refacerea continutului sau la angajator, prin preluarea informatiilor din baza de date a Inspectiei Muncii.

Aceasta omisiune poate da nastere la doua interpretari:

–          Nu mai este posibila recuperarea electronica a bazei de date;

–          Serviciile de recuperare electronica a bazei de date se acorda in mod gratuit.

Prestarile de servicii se efectueaza dupa confirmarea achitarii tarifului cu exceptia situatiei in care prin lege se precizeaza ca prestarile de servicii trebuie efectuate de indata ce au fost solicitate de beneficiarii legali, achitarea tarifului putand fi ulterioara realizarii acestora.

Ordinul prevede in mod expres ca nu se percep tarife pentru prestarea de servicii catre:

–          institutiile care functioneaza in subordinea, in coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice.

–          Informatiile furnizate se utilizeaza numai in scopul mentionat in mod expres in solicitarea adresata de catre aceste institutii, cu respectarea Legii 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date

–          instantele de judecata, organele de cercetare penala, organele de urmarire penala, organele fiscale, precum si oricare alte institutii pentru care actele normative prevad scutirea de taxe, tarife si comisioane;

–          institutiile cu care Inspectia Muncii a incheiat protocoale de colaborare privind efectuarea de prestari de servicii cu titlu gratuit, necesare realizarii atributiilor acestora, potrivit legii.

Autor: Irina Dumitrescu

Intrebare:

Firma noastra are sediul intr-o localitate si pct de lucru in alta localitate din alt judet. Punctul de lucru are si el Cod fiscal specific.

La pct de lucru exista niste constructii speciale pt care se plateste impozit.

Din greseala s-a intocmit OP pentru plata impozit constructii speciale in contul unic de la bugetul de stat si trezoreria de sediu, pe Cod fiscal sediu.

Ne puteti spune care era modul corect de completare la beneficiar al acetui OP? Si care este legislatia aferenta?

Pentru corectarea rolului fiscal la ANAF, ne puteti indruma privind procedura de lucru pt transferarea banilor in contul corect si Codul fiscal corect? Si care este legislatia aferenta?

Am inteles ca se depune la ANAF o cerere prin care se solicita transferul si ca intr-un termen de …, pana se aproba transferul, se muta banii in contul corect (sau codul bugetar corect). M-ar ajuta si termenul pana se transfera banii.

Raspuns:

In conformitate cu prevederile art. 296^33  alin. 1 lit. a din Codul fiscal calitatea de contribuabili pentru impozitul special de constructii o are persoana juridica romana, in speta societatea  si nu punctul de lucru al acesteia, care este doar un dezmembramant (sediu secundar) fara personalitate juridica al societatii.

De asemenea, potrivit art. 26 alin. 2 din Codul de procedura fiscala, pentru contribuabilii care au sedii secundare, platitor de obligatii fiscale este contribuabilul, cu exceptia impozitului pe venitul din salarii, pentru care platitor de impozit este sediul secundar obligat, potrivit legii, sa se inregistreze fiscal ca platitor de salarii si de venituri asimilate salariilor. Ca atare, in vectorul fiscal al punctului de lucru nu poate apare ca obligatie fiscala decat impozitul pe veniturile din salarii.

Chiar daca la punctul de lucru exista constructii speciale acest lucru nu prezinta nicio relevanta avand in vedere cele anterior precizate. In plus, impozitul pe constructii este venit al bugetului de stat conform art. 296^36  alin. 6 din Codul fiscal (spre deosebire de impozitul pe cladiri, care este un impozit local), iar punctul de lucru nu are patrimoniu propriu, constructiile speciale fiind evidentiate in soldurile debitoare ale conturilor corespunzatoare constructiilor din evidenta contabila/situatia financiara a societatii ca atare.

Rezulta ca punctul de lucru al societatii nu are calitatea de contribuabil decat pentru impozitul pe veniturile din salarii, nu si pentru alte categorii de impozite, taxe ori contributii, astfel ca impozitul pe constructii s-a virat corect pe „ codul fiscal al sediului”, nefiind necesara solicitarea corectiei din documentul de plata.

CECCAR anunta ca prin Hotararea Consiliului filialei C.E.C.C.A.R. Bucuresti nr. 13/05 din 15.11.2013 si nr. 14/03 din 31.03.2014 s-a dispus radierea din Tabloul Corpului a membrilor cu debite, potrivit:

–    prevederilor art. 97 din Regulamentul de Organizare si Functionare al C.E.C.C.A.R., republicat, “Consiliul filialei pronunta radierea unui membru din Tabloul Corpului in urmatoarele situatii: (…) c) neplata cotizatiei profesionale pe o perioada de un an (…)”;

–    prevederilor art. 23 pct. (1) din O.G. nr. 65/1994, privind organizarea si desfasurarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, “Membrii Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati au obligatia sa plateasca cotizatiile profesionale. Neplata acestora pe o perioada de un an atrage radierea din Tabloul Corpului”.

In acest sens, in conformitate cu prevederile art. 101 din Regulamentul de Organizare si Functionare al C.E.C.C.A.R. (R.O.F), republicat: “(…)Cel in cauza inceteaza de a mai fi membru al Corpului si nu mai figureaza in Tabloul Corpului. El nu mai este supus disciplinei Corpului si nici regulilor sale; de asemena, nu mai poate exercita profesiunea de expert contabil sau de contabil autorizat”.

De asemenea potrivit prevederilor art. 102 din R.O.F. C.E.C.C.A.R., republicat: “Cel interesat poate, atunci cand doreste, dar nu mai tarziu de 3 ani si cand sunt indeplinite conditiile necesare stabilite de Regulamentul de organizare si functionare a Corpului, sa obtina reinscrierea sa in Tabloul Corpului, dand curs procedurii prevazute pentru inscriere. In cazul in care a trecut o perioada mai mare de 3 ani de la data renuntarii la calitatea de expert contabil sau contabil autorizat ori a radierii din Tablou, persoana in cauza va sustine din nou examenul de aptitudini pentru atribuirea calitatii de expert contabil si de contabil autorizat, daca celelalte conditii pentru obtinerea calitatii prevazute de regulament sunt indeplinite”.

Totodata, in cazul radierii persoanelor juridice, viza de exercitare a profesiei in cazul administratorilor/asociatilor acestora, membri ai Corpului, persoane fizice, se poate obtine, doar dupa clarificarea statutului societatii si achitarea debitului.

Conform OG 64/2001 privind repartizarea profitului la societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si la regiile autonome,  la societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si la regiile autonome, profitul contabil ramas dupa deducerea impozitului pe profit se repartizeaza pe urmatoarele destinatii, daca prin legi speciale nu se prevede altfel:

a) rezerve legale;

b) alte rezerve reprezentand facilitati fiscale prevazute de lege;

c) acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti, cu exceptia pierderii contabile reportate provenite din ajustarile cerute de aplicarea IAS 29 «Raportarea financiara in economiile hiperinflationiste», potrivit Reglementarilor contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara si Reglementarilor contabile armonizate cu Directiva Comunitatilor Economice Europene nr. 86/635/CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile institutiilor de credit;

c¹) constituirea surselor proprii de finantare pentru proiectele cofinantate din imprumuturi externe, precum si pentru constituirea surselor necesare rambursarii ratelor de capital, platii dobanzilor, comisioanelor si a altor costuri aferente acestor imprumuturi externe;

d) alte repartizari prevazute de lege;

e) participarea salariatilor la profit; societatile nationale, companiile nationale si societatile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum si regiile autonome care s-au angajat si au stabilit prin bugetele de venituri si cheltuieli obligatia de participare la profit, ca urmare a serviciilor angajatilor lor in relatie cu acestea, pot acorda aceste drepturi in limita a 10% din profitul net, dar nu mai mult de nivelul unui salariu de baza mediu lunar realizat la nivelul agentului economic, in exercitiul financiar de referinta;

f) minimum 50% varsaminte la bugetul de stat sau local, in cazul regiilor autonome, ori dividende, in cazul societatilor nationale, companiilor nationale si societatilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat;

g) profitul nerepartizat pe destinatiile prevazute la lit. a)-f) se repartizeaza la alte rezerve si constituie sursa proprie de finantare.

Sunt exceptate de la obligatia repartizarii profitului pentru destinatia si in cuantumul prevazut la lit. f) institutiile de credit cu capital integral sau majoritar de stat.

Societatile nationale, companiile nationale si societatile la care statul ori o unitate administrativ-teritoriala este actionar unic, majoritar sau la care detine controlul au obligatia sa vireze dividendele cuvenite actionarilor in termen de 60 de zile de la termenul prevazut de lege pentru depunerea situatiilor financiare anuale. Acestea au obligatia sa depuna la organul fiscal competent, pana la data de 25 a lunii urmatoare aprobarii repartitiei profitului, o declaratie informativa privind dividendele cuvenite actionarilor.

Prin OANAF 1292 din 27/05/2014 s-a aprobat  modelul si continutul formularului 106 “Declaratie informativa privind dividendele cuvenite actionarilor”.

Declaratia informativa privind dividendele cuvenite actionarilor se completeaza si se depune de catre societatile nationale, companiile nationale si societatile la care statul este actionar unic, majoritar sau detine controlul, in cazul in care pentru anul de raportare au fost repartizate dividende actionarilor, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 64/2001.

Declaratia se completeaza cu ajutorul programului de asistenta.

Declaratia se depune la organul fiscal competent anual, pana la data de 25 a lunii urmatoare aprobarii repartitiei profitului. Formularul se depune in format PDF, cu fisier XML atasat, pe suport CD, insotit de formatul hartie, semnat si stampilat conform legii, sau se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanta, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

Autor: Irina Dumitrescu

La stabilirea tratamentului fiscal aplicabil, angajatorul va face distinctie intre abonamentul de servicii medicale si primele de asigurare voluntara de sanatate.

Astfel, conform art. 340 alin.(1) din Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii,  asigurarile voluntare de sanatate reprezinta un sistem facultativ prin care un asigurator constituie, pe principiul mutualitatii, un fond de asigurare, prin contributia unui numar de asigurati expusi la producerea riscului de imbolnavire, si ii indemnizeaza, in conformitate cu clauzele stipulate in contractul de asigurare, pe cei care sufera un prejudiciu, din fondul alcatuit din primele incasate, precum si din celelalte venituri rezultate ca urmare a activitatii desfasurate de asigurator si fac parte din gama asigurarilor facultative conform Legii nr.136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare.

In cadrul asigurarilor voluntare de sanatate se stabilesc raporturi juridice intre asigurat si asigurator in baza contractului de asigurare precum si intre asigurator si furnizorul de servicii medicale in baza contractului de servicii medicale.

Servicii medicale furnizate sub forma de abonament reprezinta, potrivit dispozitiilor art. 339 lit. i) din Legea 95/2006, servicii medicale preplatite pe care furnizorii le ofera in mod direct abonatilor si nu prin intermediul asiguratorilor, in afara serviciilor din pachetul de servicii medicale de baza din sistemul de asigurari sociale de sanatate.

Asadar, spre deosebire de asigurarile voluntare de sanatate serviciile medicale sub forma abonamentului sunt achizitionate in mod direct de la furnizori si nu prin intermediul asiguratorilor.

In ceea ce priveste tratamentul fiscal al primelor  de asigurare de sanatate,  potrivit art. 21 alin. (3) lit. k) din Codul fiscal, cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate sunt deductibile limitat la deductibilitatea profitului impozabil, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 250 euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant.

Conform pct. 70 din Titlul III al Normelor metodologice deaplicare a Codului fiscal, constituie avantaj contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridica sau de o alta entitate, pentru angajatii proprii, precum si pentru alti beneficiari, cu exceptia primelor de asigurare obligatorii potrivit legislatiei in materie.

In cazul beneficiarilor care obtin venituri salariale si asimilate salariilor de la suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile de aceasta natura ale lunii in care sunt platite primele de asigurare.

In ceea ce priveste contributiile sociale, Codul fiscal stabileste ca primele aferente asigurarilor voluntare de sanatate, suportate de angajator pentru salariatii proprii, in limitele de deductibilitate prevazute de lege, nu intra in baza de calcul al contributiilor sociale.

In consecinta, primele de asigurare voluntara de sanatate nu intra in baza de calcul al contributiilor sociale in limita echivalentului in lei a 250 euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant si sunt deductibile la calculul profitului impozabil.

In ceea ce priveste tratamentul fiscal aplicabil abonamentelor de servicii medicale, mentionam ca  potrivit  art. 296 indice 15  lit. e) din Codul fiscal nu se cuprind in baza lunara a contributiilor sociale obligatorii contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protectie si de lucru, a alimentatiei de protectie, a medicamentelor si materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protectie a muncii, precum si a uniformelor obligatorii si a drepturilor de echipament, ce se acorda potrivit legislatiei in vigoare.

Astfel, contravaloarea serviciilor de medicina muncii suportata de angajator potrivit legislatiei in vigoare nu intra in baza de calcul al contributiilor sociale.

Pentru contravaloarea serviciilor medicale suportate de angajator altele decat cele de medicina muncii nu exista exceptii de la plata contributiilor sociale.

Autor: Irina Dumitrescu

Intrebare:

Societatea a solicitat rambursare de tva la 28.02.2014. La 31.12.2008 avea tva de recuperat 90.000 lei; intre anii 2009-2011 a avut tva de plata 46.000, pe care i-a dedus din 90.000, ramanand tva de recuperat 44.000. Aceasta suma a fost preluata in deconturi pana la 01.08.2012 cand cf art 153 alin.9 lit.e este anulta ro. Aceasta suma de recuperat am renuntat la ea. In anul 2013 am redevenit platitori de tva, avem activitate economica si am solicitat rambursare tva ( suma provine numai din 2013-ian.,febr.2014). Anaf ne face decizie de impunere pt.suma de 44.000 deoarece nu recunoaste soldul de la 31.12.2008. Este corect?

Raspuns: 

Potrivit prevederilor art. 135 din Codul de procedura fiscala, dreptul contribuabililor de a cere compensarea sau restituirea creantelor fiscale se prescrie in termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a luat nastere dreptul la compensare sau restituire.

Conform prevederilor art. 147^3, in cazul taxei pe valoarea adaugata de rambursat regularizarea acesteia se poate face, fie de catre contribuabili prin compensarea efectuata prin decontul de taxa pe valoarea adaugata cu taxa de plata rezultata din decontul lunii anterioare sau din deconturile lunilor urmatoare, fara avizul organului fiscal, fie de catre organele fiscale, prin compensare din oficiu sau prin solicitarea adresata in scris, fie prin rambursare de catre organele fiscale.

Suma de 44.000 reprezentand TVA de rambursat este considerata prescrisa in anul 2014 aceasta provenind din perioade anterioare, mai mari de 5 ani.

Poate fi analizata componenta soldului de 44.000 lei, deoarece prescriptia poate interveni mai repede, daca unele sume componente ale soldului sunt mai vechi, dar chiar daca suma este aferenta anului 2008, termenul de 5 ani de la data de 1 ianuarie 2009 se incheie la 31 decembrie 2013.

Practic la aceasta data s-a sters soldul de 44.000 lei de recuperat din perioada anterioara anului 2009.

Autor: Adrian Benta

Modelul acestei adeverinte il regasim in anexa 26 la Normele metodologice de aplicare a Legii 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj recent modificate prin Hotararea Guvernului nr. 119/2014.

Prin aceasta hotarare s-a stabilit un nou model pentru adeverinta care atesta stagiul de cotizare in sistemul asigurarilor pentru somaj.

Salariatii au dreptul la indemnizatie de somaj daca contractul individual de munca inceteaza ca urmare:

–         a decesului angajatorului persoana fizica, precum si in cazul dizolvarii angajatorului persoana juridica;

–         aramanerii definitive a hotararii judecatoresti de declarare a mortii sau a punerii sub interdictie a salariatului sau a angajatorului persoana fizica;

–         a constatarii nulitatii absolute a contractului individual de munca;

–         a admiterii cererii de reintegrare in functia ocupata de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neintemeiate, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de reintegrare;

–         a retragerii de catre autoritatile sau organismele competente a avizelor, autorizatiilor ori atestarilor necesare pentru exercitarea profesiei;

–          aexpirarii termenului contractului individual de munca incheiat pe durata determinata;

–          a concedierii pentru necorespundere profesionala;

–          a concedierii pentru motive care nu tin de persoana salariatului;

–          a initiativei angajatorului, prin notificare scrisa, in temeiul art. 31 alin. (3) din Codul muncii (perioada de proba);

–          a terminarii misiunii pentru care a fost incheiat contractul de munca temporara sau daca utilizatorul renunta la serviciile salariatului temporar inainte de incheierea misiunii, conform contractului de punere la dispozitie.

Pentru a beneficia de indemnizatie de somaj, fostul salariat va intocmi un dosar, care va cuprinde si o adeverinta eliberata de angajator.

In acest scop, angajatorul va elibera persoanelor carora le inceteaza raporturile de munca din motivele de mai sus o adeverinta din care sa rezulte baza lunara de calcul al contributiei individuale la bugetul asigurarilor pentru somaj, stabilita potrivit titlului IX² din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. Aceasta adeverinta va cuprinde baza lunara de calcul a contributiei individuale la bugetul asigurarilor de somaj, pentru fiecare luna din ultimele 12 luni, inainte de data incetarii raporturilor de munca sau de serviciu, pentru care angajatorii au retinut si au virat la bugetul asigurarilor pentru somaj contributia individuala si au platit propria contributie.

Adeverinta va mai cuprinde, daca este cazul, urmatoarele:

–            daca angajatorul inregistreaza debite la bugetul asigurarilor pentru somaj;

–            perioada pentru care nu s-au platit contributiile la bugetul asigurarilor pentru somaj si suma aferenta acestei perioade;

–            daca angajatorul nu a platit contributia la bugetul asigurarilor pentru somaj;

–            daca angajatorul se afla in procedura de executare silita, reorganizare judiciara, faliment, inchidere operationala, dizolvare, lichidare, administrare speciala sau nu si-a achitat contributiile datorita unor situatii de forta majora.

Adeverinta va contine si date cu privire la perioadele in care s-a prestat activitatea, perioadele in care raporturile de munca sau de serviciu au fost suspendate, precum si data si motivul incetarii acestora, date care se verifica si se certifica de agentiile pentru ocuparea fortei de munca pe baza inscrisurilor efectuate in carnetul de munca, pentru perioadele pana la data de 31 decembrie 2010, si pe baza informatiilor care se pun la dispozitia agentiilor pentru ocuparea fortei de munca de inspectia muncii, pentru perioade ulterioare datei de 31 decembrie 2010.

Refuzul angajatorului de eliberara adeverinta constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3000 de lei la 5000 de lei potrivit Legii 76/2002.

Autor: Irina Dumitrescu

Sunt obligate la plata impozitului pe constructii urmatoarele persoane:

a) persoanele juridice romane, cu exceptia institutiilor publice, institutelor nationale de cercetare-dezvoltare, asociatiilor, fundatiilor si a celorlalte persoane juridice fara scop patrimonial, potrivit legilor de organizare si functionare;

b) persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania;

c) persoanele juridice cu sediu social in Romania infiintate potrivit legislatiei europene.

In cazul operatiunilor de leasing financiar, calitatea de contribuabil o are utilizatorul.

In cadrul operatiunilor de leasing operational, calitatea de contribuabil o are locatorul.

Impozitul se aplica pentru constructiile prevazute in grupa 1 din Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotararea Guvernului nr.2139/2004, cu modificarile ulterioare.

Impozitul pe constructii se calculeaza prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii constructiilor existente in patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, evidentiata contabil in soldul debitor al conturilor corespunzatoare acestor constructii, din care se scade:

a) valoarea cladirilor, inclusiv valoarea lucrarilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru cladirile inchiriate, luate in concesiune, aflate in administrare ori in folosinta, pentru care se datoreaza impozit pe cladiri, potrivit prevederilor titlului IX, de catre contribuabil sau proprietar, dupa caz. Deducerea valorii lucrarilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru cladirile inchiriate, luate in concesiune, aflate in administrare ori in folosinta se justifica cu documentatia corespunzatoare care atesta comunicarea acestei valori catre proprietar.

b) valoarea lucrarilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru constructiile, aflate sau care urmeaza sa fie trecute in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale;

c) valoarea constructiilor din subgrupa 1.2.9. “Terase pe arabil, plantatii pomicole si viticole” din Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificarile ulterioare.

In situatia in care, in cursul anului curent, se inregistreaza operatiuni de majorare sau diminuare a valorii soldului debitor al conturilor corespunzatoare constructiilor cuprinse in baza de impozitare, impozitul pe constructii nu se recalculeaza. Aceste modificari sunt luate in considerare pentru determinarea impozitului pe constructii datorat pentru anul urmator.

Prin HG 421/2014 din 23 mai 2014 au fost aduse clarificari cu privire la modul de determinare a bazei impozabile. La determinarea bazei impozabile nu se iau in considere:

–         valoarea imobilizarilor corporale in curs de executie evidentiate potrivit reglementarilor contabile aplicabile,

–         valoarea aferenta unor constructii aflate in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale, inregistrate in conturi corespunzatoare constructiilor, potrivit legii.

–         constructiile inregistrate in conturi in afara bilantului, conform reglementarilor contabile aplicabile

Persoanele care au obligatia platii impozitului pe constructii au obligatia completarii vectorului fiscal cu aceasta obligatie de declarare.

Impozitul pe constructii se declara pana la data de 25 mai, inclusiv, a anului pentru care se datoreaza impozitul prin Formularul 100 – Declaratie privind obligatiile de plata la bugetul de stat si se plateste in doua rate egale, pana la datele de 25 mai si 25 septembrie, inclusiv.

Contribuabilii nou-infiintati datoreaza impozitul pe constructii incepand cu anul fiscal urmator.

Autor: Irina Dumitrescu

In conformitate cu prevederile pct. 46 alin. (3) din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fisical, astfel cum a fost modificat prin HG 84/2013  incepand cu 14.03.2013, pentru achizitiile de bunuri si servicii pe baza de bonuri fiscale emise in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, deducerea taxei pe valoare adaugata poate fi justificata cu bonurile fiscale care indeplinesc conditiile unei facturi simplificate in conformitate cu prevederile art. 155 alin. (11), (12) si (20) din Codul fiscal daca furnizorul/prestatorul a mentionat pe bonul fiscal cu ajutorul aparatului de marcat electronic fiscal codul de inregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului.

Astfel, incepand cu 14.03.2013, deducerea TVA poate fi justificata cu bonuri fiscale care indeplinesc conditiile unei facturi simplificate pentru orice achizitii efectuate (carburanti, alte bunuri si servicii), daca furnizorul/prestatorul a mentionat pe bonul fiscal cu ajutorul aparatului de marcat electronic fiscal codul de inregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului.

Facturile emise in sistem simplificat trebuie sa contina cel putin urmatoarele informatii:

a) data emiterii;

b) identificarea persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;

c) identificarea tipului de bunuri sau servicii furnizate;

d) suma taxei colectate sau informatiile necesare pentru calcularea acesteia;

e) in cazul documentelor sau mesajelor tratate drept factura o referire specifica si clara la factura initiala si la detaliile specifice care se modifica.

Pana la intarea in vigoare a acestor modificari deducerea taxei pe valoare adaugata putea fi justificata cu bonurile fiscale emise conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, doar pentru achizitiile de carburanti auto si doar daca bonurile erau stampilate si aveau inscrise denumirea cumparatorului si numarul de inmatriculare a autovehiculului.

Aceste modificari nu se aplica si pentru deducerea cheltuielilor cu impozitul pe profit.

Pentru a fi deduse la determinarea profitului impozabil cheltuielile inregistrate in contabilitate trebuie sa aiba la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune.

Pentru a inregistra in contabilitate cheltuielile cu bunurile si serviciile achizitionate cu bon fiscal, indiferent de valoarea acestora, entitatea fie solicita furnizorului factura aferenta bunurilor livrate/serviciilor prestate, avand ca anexa bonul fiscal emis de aparatul de marcat electronic fiscal, fie justifica cheltuielile efectuate cu documente care atesta intrarea in gestiune a bunurilor achizitionate (Nota de receptie si constatare de diferente), cu ordin de deplasare, decont de cheltuieli, la care se anexeaza bonul fiscal, documentele respective fiind aprobate de persoana care autorizeaza efectuarea acestor cheltuieli.

Autor: Irina Dumitrescu

Astfel, pana la data de 26 mai 2014 au obligatia depunerii formularului 221 persoanele fizice care realizeaza, in mod individual, venituri impozabile din Romania, din activitati agricole pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit, provenind din:

a) cultivarea produselor agricole vegetale;

b) exploatarea plantatiilor viticole, pomicole, arbustilor fructiferi si altele asemenea;

c) cresterea si exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animala, in stare naturala.

In cazul in care activitatea agricola pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit se desfasoara in cadrul unei asocieri fara personalitate juridica, obligatiile declarative revin asocierii si se indeplinesc de catre asociatul care raspunde pentru indeplinirea obligatiilor asociatiei fata de autoritatile publice.

Declaratia cuprinde datele pentru stabilirea venitului impozabil pentru fiecare localitate pe raza careia contribuabilul isi desfasoara activitatea.

Declaratia nu se depune pentru:

– persoanele fizice/membrii asocierilor fara personalitate juridica ce detin cu orice titlu suprafete de teren destinate productiei agricole, pentru cele necultivate, pentru cele cultivate cu plante furajere graminee si leguminoase pentru productia de masa verde, precum si pentru pasuni si fanete naturale, destinate furajarii animalelor detinute de contribuabilii respectivi, pentru care venitul se determina pe baza normelor de venit si a celor prevazute la art. 72 alin. (2) din Codul fiscal;

– contribuabilii arendatori, care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor supuse impunerii potrivit prevederilor cap. IV “Venituri din cedarea folosintei bunurilor” de la titlul III “Impozitul pe venit” din Codul fiscal;

– contribuabilii care obtin venituri din activitati agricole si isi desfasoara activitatea in mod individual, in limitele stabilite potrivit tabelului prevazut la art. 72 alin. (2) din Codul fiscal, inclusiv in cazul in care veniturile sunt obtinute din exploatarea bunurilor detinute in comun sau in devalmasie si sunt atribuite conform pct. 149¹² din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, date in aplicarea art. 73 din Codul fiscal. Suprafetele de teren/Animalele respective sunt considerate din punct de vedere fiscal ca fiind incluse in patrimoniul personal si genereaza venituri neimpozabile conform art. 42 lit. g) din Codul fiscal;

– contribuabilii care indeplinesc conditiile prevazute la art. 71 alin. (1) din Codul fiscal si pentru care veniturile din activitati agricole sunt impuse pe baza de norma de venit, dupa data de 25 mai a anului fiscal in care s-a produs evenimentul pentru veniturile realizate dupa 25 mai si pana la sfarsitul anului fiscal respectiv;

– persoanele fizice care desfasoara activitati agricole pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit, in cadrul unei asocieri fara personalitate juridica.

In situatia in care activitatea se desfasoara in mod individual originalul declaratiei se depune la:

a) organul fiscal in a carui raza teritoriala contribuabilul are adresa unde isi are domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuieste efectiv, in cazul in care aceasta este diferita de domiciliu, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal in Romania;

b) organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla sursa de venit, pentru ceilalti contribuabili persoane fizice.

In situatia in care activitatea se desfasoara in cadrul unei asocieri fara personalitate juridica declaratia se depune la organul fiscal la care asocierea este luata in evidenta fiscala.

Autor: Irina Dumitrescu

Organul fiscal competent are obligatia calcularii, retinerii si virarii sumei reprezentand pana la 2% din impozitul datorat pe:

a) venitul net anual impozabil;

b) castigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare, in cazul societatilor inchise;

c) castigul net anual din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen.

Contribuabilii care opteaza pentru virarea unei sume in contul unei entitați nonprofit sau al unei unitați de cult completeaza Sectiunea III – „Destinatia sumei reprezentand pana la 2% din impozitul datorat pe venitul net/castigul net anual impozabil” din Formularul 200 – „Declaratie privind veniturile realizate din Romania”.

Aceasta sectiune din formular se completeaza si de catre contribuabilii care au realizat venituri din activitati independente/activitati agricole, impusi pe baza de norma de venit, si/sau din cedarea folosintei bunurilor, care nu au obligatia depunerii declaratiei 200 si care opteaza pentru virarea unei sume in contul unei entitati nonprofit sau al unei unitati de cult.

Pentru anul 2013 termenul de depunere al declaratie 200 „Declaratie privind veniturile realizate din Romania” este 26 mai 2014.

Conform art. 57 alin. (4) din Codul fiscal, contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 2% din impozitul pe veniturile din salarii pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii, unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii.

Contribuabilii care au efectuat in anul de raportare cheltuieli pentru acordarea de burse private conform Legii nr. 376/2004 privind bursele private, cu modificarile si completarile ulterioare,  si solicita restituirea acestora si/sau opteaza pentru virarea unei sume reprezentand pana la 2% din impozitul anual, pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii sau a unitatilor de cult completeaza si depun formularul 230 – “Cerere privind destinatia sumei reprezentand pana la 2% din impozitul anual si deducerea cheltuielilor efectuate pentru economisirea in sistem colectiv pentru domeniul locativ”.

Daca suma solicitata a se vira catre entitatea nonprofit/unitatea de cult cumulata cu suma platita pentru bursa privata depaseste plafonul de 2% din impozitul anual, suma totala luata in calcul este limitata la nivelul acestui plafon, avand prioritate cheltuielile efectuate in cursul anului de raportare cu bursa privata.

Formularul se completeaza in doua exemplare:

– originalul se depune la:

a) organul fiscal in a carui raza teritoriala contribuabilul are adresa unde isi are domiciliul, potrivit legii sau adresa unde locuieste efectiv, in cazul in care aceasta este diferita de domiciliu, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal in Romania;

b) organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla sursa de venit, pentru ceilalti contribuabili persoane fizice;

– copia se pastreaza de catre contribuabil sau de catre imputernicitul acestuia.

Pentru anul 2013 termenul de depunere al declaratie 230 este 26 mai 2014.

Contribuabilii care isi exprima aceste optiuni pot solicita directionarea acestei sume catre o singura entitate nonprofit sau unitate de cult.

Autor: Irina Dumitrescu

In prezent, singura modalitate de recuperare a sumelor reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate in luna respectiva este din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate din creditele bugetare prevazute cu aceasta destinatie, in conditiile reglementate prin Normele de aplicare a OUG nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate.

In acest sens, art. 38 alin. (2) din OUG 158/2005 stabileste ca sumele reprezentand indemnizatii platite de catre
angajatori asiguratilor, care depasesc suma contributiilor datorate de acestia in luna respectiva, se recupereaza din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate din creditele bugetare prevazute cu aceasta destinatie, in conditiile reglementate prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta. Aceste sume nu pot fi recuperate din sumele constituite reprezentand contributii de asigurari sociale de sanatate.

Daca in privinta modalitatii recuperarii acestor sume, lucrurile au fost clare inca de la inceput nu acelasi lucru putem spune despre termenul de prescriptie in care restituirea poate fi solicitata. Astfel, in OUG nr. 158/2005 nu este prevazut un termen in care angajatorul poate sa solicite rambursarea acestor sume.

Casele teritoriale de asigurari sociale de sanatate, in mare parte, au considerat ca angajatorii pot solicita restituirea indemnizatiilor suportate din FNUASS care depasesc suma contributiilor datorate in luna respectiva in termenul de 90 de zile stabilit de  art. 40 din OUG nr. 158/2005 alicabile potrivit caruia „Indemnizatiile pot fi solicitate pe baza actelor justificative, in termen de 90 de zile de la data de la care beneficiarul era in drept sa le solicite.”

Aceasta opinie este neintemeiata intrucat in acceptiunea OUG nr. 158/2005 angajatorul nu are calitatea de beneficiar. Beneficiarul este persoana caruia i se acorda un drept de asigurari sociale de sanatate, in situatia expusa, salariatul.

Asadar, art. 40 din OUG nr. 158/2005 stabileste termenul in care beneficiarul indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate(salariatul) poate sa solicite aceste indemnizatii de la platitor.

Opinia caselor teritoriale de sanatate a fost contrazisa de instantele de judecata care au hotarat ca indemnizatiile suportate din FNUASS care depasesc suma contributiilor datorate in luna respectiva pot fi solicitate de angajatori,  nu in termenul de 90 de zile, ci in termenul general de prescriptie, dand astfel dreptate angajatorilor. Drept urmare, angajatorii care au actionat casele de sanatate in judecata au avut de castigat.

Recent, Ministerul Sanatatii a publicat un proiect de act normativ de modificare a OUG nr. 158/2005 privind indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate. Proiectul prevede printre altele si modificarea art. 40 in asa fel incat angajatorii sa poata solicita restituirea indemnizatiilor in termen de 90 de zile. In nota de fundamentare a proiectului de act  normativ modificarea este  fundamentata de Ministerul Sanatatii pe o mai bună interpretare a dispozițiilor art. 40 având în vedere sentințele definitive și irevocabile date de către instanțele judecătorești care au interpretat că angajatorii  nu trebuie să se încadreze în termenul de 90 de zile prevăzut de actul normativ.

In ceea ce priveste data de la care incepe sa curga termenul, proiectul prevede ca termenul va incepe sa curga de la data la care angajatorul era in drept sa solicite restituirea indemnizatiilor. Aceasta prevedere, la acest moment in stadiu de proiect, va ridica probleme serioase daca va deveni act normativ intrucat va fi dificil de stabilit care este momentul de la care termenul de 90 de zile incepe sa curga, respectiv care este data la care angajatorul era in drept sa solicite restituirea indemnizatiilor.

Autor: Irina Dumitrescu

Societatea a solicitat rambursare de tva la 28.02.2014. La 31.12.2008 avea tva de recuperat 90.000 lei; intre anii 2009-2011 a avut tva de plata 46.000, pe care i-a dedus din 90.000, ramanand tva de recuperat 44.000. Aceasta suma a fost preluata in deconturi pana la 01.08.2012 cand cf art 153 alin.9 lit.e este anulta ro. Aceasta suma de recuperat am renuntat la ea. In anul 2013 am redevenit platitori de tva, avem activitate economica si am solicitat rambursare tva ( suma provine numai din 2013-ian.,febr.2014). Anaf ne face decizie de impunere pt.suma de 44.000 deoarece nu recunoaste soldul de la 31.12.2008. Este corect?

Raspuns: 

Potrivit prevederilor art. 135 din Codul de procedura fiscala, dreptul contribuabililor de a cere compensarea sau restituirea creantelor fiscale se prescrie in termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a luat nastere dreptul la compensare sau restituire.

Conform prevederilor art. 147^3, in cazul taxei pe valoarea adaugata de rambursat regularizarea acesteia se poate face, fie de catre contribuabili prin compensarea efectuata prin decontul de taxa pe valoarea adaugata cu taxa de plata rezultata din decontul lunii anterioare sau din deconturile lunilor urmatoare, fara avizul organului fiscal, fie de catre organele fiscale, prin compensare din oficiu sau prin solicitarea adresata in scris, fie prin rambursare de catre organele fiscale.

Suma de 44.000 reprezentand TVA de rambursat este considerata prescrisa in anul 2014 aceasta provenind din perioade anterioare, mai mari de 5 ani.

Poate fi analizata componenta soldului de 44.000 lei, deoarece prescriptia poate interveni mai repede, daca unele sume componente ale soldului sunt mai vechi, dar chiar daca suma este aferenta anului 2008, termenul de 5 ani de la data de 1 ianuarie 2009 se incheie la 31 decembrie 2013.

Practic la aceasta data s-a sters soldul de 44.000 lei de recuperat din perioada anterioara anului 2009.

Obtinerea formularelor

Optiunea de virare a sumei de pana la 2%, se face catre o singura entitate nonprofit sau unitate de cult.

Formularele 200 si 230 se pot obtine direct de la sediul unitatilor fiscale sau pot fi descarcate de pe website-ul:

– ANAF, de la adresa www.anaf.ro, sectiunea Asistenta contribuabili/ Toate formularele, cu explicatii/ Formularele fiscale ordonate dupa numar, din prima pagina meniul superior;

Depunerea formularelor

Referitor la depunerea formularelor, precizam ca potrivit prevederilor art. 17 coroborate cu cele ale art. 18 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala

, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, contribuabilul este subiect al raportului juridic fiscal, care, isi poate indeplini obligatiile fiscale si printr-un imputernicit, desemnat potrivit legii. Imputernicitul este obligat sa depuna la organul fiscal actul de imputernicire, in original sau in copie legalizata.

Formularele 200 si 230 se pot depune la ghiseul unitatii fiscale in a carei raza teritoriala contribuabilul are adresa unde isi are domiciliul, potrivit legii sau adresa unde locuieste efectiv, in cazul in care aceasta este diferita de domiciliu, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal in Romania sau la oficiul postal, prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.

Formularele 230 si 200 se pot depune si on-line. Pentru descarcarea si completarea on-line a formularelor, contribuabilii vor accesa website-ul ANAF, la adresa www.anaf.ro, sectiunea Declaratii electronice/ Descarcare declaratii.

Transmiterea on-line se va face de la adresa www.e-guvernare.ro, daca contribuabilul dispune de un certificat digital calificat. Detinatorii de certificate digitale calificate pot transmite formularele si pentru alti contribuabili, prin inregistrarea ca imputerniciti fiscali urmand procedura de inregistrare a documentatiei si a formularului 150 la organul fiscal.

Atentie! Formularele 200 si 230 nu se mai pot depune dupa data de 26 mai 2014.

Astfel, potrivit art. 21 din Codul muncii, la incheierea contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, parțile pot negocia și cuprinde in contract o clauza de neconcurența

prin care salariatul sa fie obligat ca dupa incetarea contractului sa nu presteze, in interes propriu sau al unui terț, o activitate care se afla in concurența cu cea prestata la angajatorul sau, in schimbul unei indemnizații de neconcurența lunare pe care angajatorul se obliga sa o plateasca pe toata perioada de neconcurența.

Asadar, clauza de neconcurenta are la baza vointa partilor raportului de munca. Odata intervenit acordul dintre angajator si salariat in sensul introducerii in contractul individual de munca a clauzei de neconcurenta, aceasta devine obligatorie fata de partile raportului de munca, partile avand indatorirea respectarii obligatiilor astfel asumate. Dar, clauza de neconcurenta isi produce efectele in anumite conditii.

Prin urmare, clauza de neconcurența iși produce efectele numai daca in cuprinsul contractului individual de munca sunt prevazute in mod concret activitațile ce sunt interzise salariatului la data incetarii contractului, cuantumul indemnizației de neconcurența, perioada pentru care iși produce efectele clauza de neconcurența, terții in favoarea carora se interzice prestarea activitații, precum și aria geografica unde salariatul poate fi in reala competiție cu angajatorul.

Clauza de neconcurența iși poate produce efectele pentru o perioada de maximum 2 ani de la data incetarii contractului individual de munca. Ea nu produce efecte daca incetarea contractului individual de munca s-a produs de drept, cu excepția cazurilor in care aceasta a intervenit ca urmare a pensionarii, a reintegrarii salariatului care a ocupat anterior acel post, a condamnarii la o pedeapsa privativa de libertate, a retragerii autorizațiilor sau avizelor necesare practicarii profesiei sau a expirarii termenului pentru care s-a incheiat, in masura in care contractul de munca a fost incheiat pentru o perioada determinata.

De asemenea, clauza de neconcurența nu iși produce efectele in cazul desfacerii contractului de munca din motive independente de persoana salariatului.

Indemnizatia de neconcurenta se negociaza si este de cel putin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei incetarii contractului individual de munca sau, in cazul in care durata contractului individual de munca a fost mai mica de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului.

Din punct de vedere fiscal, indemnizatia de neconcurenta reprezinta o cheltuiala deductibila la calculul profitului impozabil pentru angajator si se impoziteaza la persoana fizica beneficiara , in baza art. 55 alin. (2) lit. j²) din Codul fiscal.

Tototada asupra indemnizatiei de neconcurenta se datoreaza contributiile la sistemul asigurarilor sociale de sanatate(angajator si salariat).

Platitorul indemnizatiei de neconcurenta (fostul angajatordepune Formularul 112 “Declaratie privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate”.

Indemnizatia de neconcurenta se va raporta in Anexa nr.1.2 a formularului astfel:
– In caseta Asigurat / neasigurat pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate se selecteaza 2 – neasigurat

– In caseta Asigurat in sistemul de asigurari pentru somaj se selecteaza 2 – neasigurat

– In Sectiunea A la Tip asigurat dpdv contract de munca – se va selecta pct. 3 – Alte categorii de persoane care realizeaza venituri asimilate salariilor, care nu au contract individual de munca sau raport de serviciu – nu este salariat.

– Valoarea indemnizatiei de neconcurenta se va inscrie la Randul 11 – Baza Contributie Individuala SANATATE

Contractele/Documentele incheiate de persoane juridice romane, persoane fizice rezidente, precum si sediile permanente din Romania apartinand persoanelor juridice straine cu persoane juridice straine sau persoane fizice nerezidente pentru activitati desfasurate in afara teritoriului Romaniei nu fac obiectul inregistrarii.

Pentru incadrarea ca sediu permanent a unui santier de constructii sau a unui proiect de constructie, ansamblu ori montaj sau a activitatilor de supraveghere legate de acestea si a altor activitati similare se va avea in vedere data de incepere a activitatii din contractele incheiate sau orice alte informatii ce probeaza inceperea activitatii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate in mod direct cu primul contract ce a fost executat se adauga la perioada care s-a consumat la realizarea contractului de baza.

Procedura de inregistrare a contractelor/documentelor incheiate cu persoane juridice straine sau persoane fizice nerezidente este aprobata prin OANAF 1400/2012.

Organul fiscal competent

Inregistrarea contractelor, indiferent de durata acestora, se efectueaza la organele fiscale teritoriale in a caror raza persoanele juridice romane, persoanele fizice rezidente, precum si sediile permanente din Romania apartinand persoanelor juridice straine, beneficiare ale activitatilor isi au domiciliul fiscal.

Persoanele juridice romane care au calitatea de contribuabili mari si mijlocii inregistreaza contractele la organul fiscal competent pentru administrare.

Atunci cand nu este incheiat contract in forma scrisa, se inregistreaza documentele care justifica prestarile efective de servicii pe teritoriul Romaniei: situatii de lucrari, procese-verbale de receptie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, studii de piata sau orice alte documente corespunzatoare.

Formular

Inregistrarea contractelor/documentelor care justifica prestarile efective de servicii pe teritoriul Romaniei se realizeaza prin depunerea, la organul fiscal competent a “Declaratiei de inregistrare a contractelor/documentelor care justifica prestarile efective de servicii pe teritoriul Romaniei, initiale/aditionale (conexe), incheiate cu persoane juridice straine sau persoane fizice nerezidente”.

Termen de depunere

Declaratia se depune pentru fiecare contract sau document care justifica prestarile efective de servicii efectuate pe teritoriul Romaniei, in termen de 30 de zile de la data incheierii contractelor sau de la data emiterii oricaror documente prevazute de lege. In situatia in care in datele declarate initial intervin modificari, acestea se declara in termen de 30 de zile de la data producerii acestora, prin depunerea unei declaratii rectificative.

Sanctiuni

Neindeplinirea obligatiei de inregistrare a contractelor/documentelor care justifica prestarile efective de servicii pe teritoriul Romaniei se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei, pentru persoanele fizice, si cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei, pentru persoanele juridice, conform prevederilor art. 219 alin. (2) lit. d) din Codul de procedura fiscala.

Intrebare:

Societatea noastra achizitioneaza 100 sticle de vin de la un producator autorizat. Aceste sticle vrem sa le livram in Olanda cu transport inclus.Deci vom avea pe factura 100 sticle de vin si transport x lei. Tansportul efectiv il face o soc de transport. Ce formulare se intocmesc legat de transportul produselor accizabile?

Precizez ca nu suntem inregistrati ca platitori de accize iar vinul este linistit.

Raspuns:

Din perspectiva regimului accizelor reglementat la titlul VII – Accize si alte taxe speciale din Codul fiscal si normele metodologice de aplicare a acestuia, pentru deplasarea intracomunitara a produselor supuse accizelor armonizate din Romania catre un alt stat membru UE se utilizeaza urmatoarele documente specifice:

• documentul administrativ electronic (e-DA) pentru deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv de accize (a se vedea art.206^31 din Codul fiscal, pct.91 de la titlul VII din Normele metodologice);
• documentul de insotire pentru deplasarea produselor accizabile deja eliberate pentru consum (a se vedea art.206^45 si art.206^46 din Codul fiscal , pct.102 de la titlul VII din Normele metodologice).

Prin urmare, pe langa factura si documentul de transport aferent modalitatii de transport folosita (transport rutier, feroviar, maritim, aerian) se intocmeste si unul din documentele enumerate anterior potrivit calitatii societatii dumneavoastra si a beneficiarului din Olanda, intrucat vinul este un produs supus accizelor armonizate.

Avand in vedere elementele prezentate, deducem ca producatorul este autorizat in Romania ca antrepozitar pentru productia de vinuri linistite, iar societatea dumneavoastra ar fi doar un simplu comerciant de vinuri (autorizat totusi potrivit art.206^69 alin.(2) din Codul fiscal). Despre calitatea beneficiarului din Olanda nu se precizeaza nimic, ramanand sa presupunem ca ar fi tot un simplu comerciant de vinuri (nu este autorizat ca antrepozitar autorizat sau destinatar inregistrat). In aceasta situatie, deplasarea intracomunitara a vinului linistit se realizeaza in regim cu accize platite (vinul a fost deja eliberat pentru consum in Romania) si este insotita de documentul de insotire prevazut la art.206^45 din Codul fiscal.

Intrebare:

O parte din facturile de servicii primite de societatea noastra sunt scutite de TVA. Societatea noastra refactureaza aceste servicii catre o alta companie. Refacturarile vor fi cu TVA sau pastreza regimul facturii initiale?

Raspuns:

Consideram ca sunt aplicabile situatiile de la art. 129 alin. (2) din Codul fiscal, ce stabileste ca atunci cand o persoana impozabila care actioneaza in nume propriu, dar in contul altei persoane, ia parte la o prestare de servicii, se considera ca a primit si a prestat ea insasi serviciile respective.

Un numar de aproximativ 6 exemple de refacturare de costuri sunt exemplificate de legiuitor, prin Normele metodologice ale art. 137 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, regasite la pct. 19 alin. (3)-(5) din HG 44/2004 , privind normele de aplicare a Codului fiscal.

Din aceste exemple, rezulta ca facturarea se efectueaza “in oglinda” in sensul ca daca o operatie economica este scutita de TVA si refacturarea se face in regim de scutire de TVA.

Legea societatilor nr. 31/1990 cuprinde reglementari speciale pentru fiecare tip de societate. Dintre acestea, cele mai frecvent intalnite in practica sunt societatile pe acțiuni si cele cu raspundere limitata.

In cazul societaților pe acțiuni, administratorul nu poate avea calitatea de salariat. Cu el se va incheia un contract de mandat, in temeiul caruia va putea fi indemnizat. Astfel, art. 1371 alin. (3) din Legea societaților nr. 31/1990, prevede:

„Pe durata indeplinirii mandatului, administratorii nu pot incheia cu societatea un contract de munca. In cazul in care administratorii au fost desemnați dintre salariații societații, contractul individual de munca este suspendat pe perioada mandatului“.

Prin urmare, in cazul in care administratorul a fost desemnat dintre salariatii societatii, contractul individual de munca este suspendat pe perioada mandatului de administrator.

In aceasta situatie, vor exista:

1. un contract individual de munca suspendat pe o alta functie decat cea de administrator;

2. un contract de mandat in executare pe perioada mandatului de administrator.

Angajatorul are urmatoarele obligatii:

– sa emita decizia prin care constata suspendarea contractului individual de munca pe durata indeplinirii mandatului de administrator;

– sa inregistreze in registrul general de evidenta a salariatilor suspendarea contractului individual de munca in termen de 20 de zile lucratoare de la acceptarea mandatului de catre administrator.

Intrucat contractul individual de munca incheiat de administrator cu societatea este suspendat de drept pe perioada mandatului, in aplicatia tehnica a registrului general de evidenta a salariatilor se va selecta ca temei al suspendarii art. 50 lit. i) din Codul muncii;

– sa redea administratorului, la incetarea mandatului, functia detinuta in baza contractului individual de munca.

In cazul societatilor comerciale cu raspundere limitata, administratorul isi poate desfasura activitatea:

1. in baza unui contract individual de munca;

2. in baza unui contract de mandat/administrare incheiat cu societatea comerciala.

Interdictia aplicabila in cazul societatilor comerciale pe actiuni cu privire la cumulul dintre calitatea de administrator si calitatea de salariat nu este aplicabila in cazul societatii cu raspundere limitata.

Astfel, art. 197 alin. (4) din Legea societatilor comerciale nr. 31/1990  prevede: „Dispozițiile privitoare la administrarea societaților pe acțiuni nu sunt aplicabile societaților cu raspundere limitata indiferent daca sunt sau nu supuse obligației de auditare“.

In cele ce urmeaza ne vom referi la tratamentul fiscal al remuneratiei administratorului care isi desfasoara activitatea in baza mandatului incredintat de adunarea generala si nu in baza unui contract individual de munca.

In ceea ce priveste impozitul pe venit, remuneratia administratorului este impozabilain mod similar veniturilor de natura salariala, iar entitatea care le plateste are obligatia retinerii si platii impozitului pe salarii in cota de 16%, aplicabila asupra bazei de calcul determinate in conformitate cu prevederile art. 57 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal.

Contributiile sociale datorate sunt:

–         contributia individuala de asigurari sociale si contributia datorata de angajator la bugetul asigurarilor sociale de stat;

–         contributia individuala de asigurari sociale de sanatate si contributia datorata de angajator la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate;

–          contributia pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate datorata de angajator la bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.

Activitatea administratorului nu poate fi reconsiderata drept activitate dependenta intrucat in baza art. 296 indice  4 alin. (1) lit.e) din Codul fiscal aceasta activitate este o activitate dependenta.

Autor: Irina Dumitrescu

In Monitorul Oficial din 25/04/2014 a fost publicata OUG 19/2014  pentru modificarea si completarea Legii 571/2003 privind Codul fiscal, in sensul scutirii de la plata a profitului reinvestit.

Potrivit ordonantei, agentii economici vor fi scutiti integral de la plata impozitului pentru profitul reinvestit in echipamente tehnologice, respectiv masini, utilaje si instalatii de lucru astfel cum sunt prevazute in subgrupa 2.1 din Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, folosite in scopul desfasurarii activitatii economice.

Scutirea se aplica pentru echipamentele tehnologice considerate noi. Profitul investit reprezinta soldul contului de profit si pierdere, respectiv profitul contabil brut cumulat de la inceputul anului, in anul punerii in functiune a echipamentelor tehnologice respective. Scutirea de impozit pe profit se acorda in limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectiva.

In cazul echipamentelor tehnologice care se realizeaza pe parcursul mai multor ani consecutivi, facilitatea se acorda pentru investitiile puse in functiune partial in anul respectiv, in baza unor situatii partiale de lucrari.

Contribuabilii care beneficiaza de aceasta facilitate nu pot opta pentru metoda de amortizare accelerata pentru echipamentele tehnologice respective.

Scutirea se calculeaza trimestrial sau anual, dupa caz. Suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit, mai putin partea aferenta rezervei legale, se repartizeaza la sfarsitul exercitiului financiar, cu prioritate pentru constituirea rezervelor, pana la concurenta profitului contabil inregistrat la sfarsitul exercitiului financiar. In cazul in care la sfarsitul exercitiului financiar se realizeaza pierdere contabila nu se efectueaza recalcularea impozitului pe profit aferent profitului investit, iar contribuabilul nu repartizeaza la rezerve suma profitului investit.

Rezerva constituita se va impozita la momentul utilizarii sub orice forma, precum si in cazul operatiunilor de reorganizare, daca societatea beneficiara nu preia aceasta rezerva.

Pentru aplicarea acestei facilitati fiscale va fi luat in considerare profitul contabil inregistrat incepand cu 1 iulie 2014 si investit in echipamente tehnologice, masini, utilaje si instalatii de lucru produse sau achizitionate dupa aceasta data. Scutirea de impozit a profitului reinvestit se va aplica  pana la data de 31 decembrie 2016 inclusiv.

Contribuabilii care beneficiaza de aceasta facilitate au obligatia de a pastra in patrimoniu echipamentele tehnologice respective cel putin o perioada egala cu jumatate din durata de utilizare economica, stabilita potrivit reglementarilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani. In cazul nerespectarii acestei conditii, pentru sumele respective se recalculeaza impozitul pe profit si se percep creante fiscale accesorii potrivit Codului de procedura fiscala, de la data aplicarii facilitatii, potrivit legii. In acest caz, contribuabilul are obligatia depunerii declaratiei fiscale rectificative. Nu intra sub incidenta acestor prevederi echipamentele tehnologice care se inscriu in oricare dintre urmatoarele situatii:

a) sunt transferate in cadrul operatiunilor de reorganizare, efectuate potrivit legii;

b) sunt instrainate in procedura de lichidare/faliment, potrivit legii;

c) sunt distruse, pierdute sau furate, in conditiile in care aceste situatii sunt demonstrate sau confirmate in mod corespunzator de contribuabil. In cazul echipamentelor tehnologice furate, contribuabilul demonstreaza furtul pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare.

Agentii economici care trec de la sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor la impozit pe profit,  pentru aplicarea facilitatii iau in considerare profitul contabil brut cumulat de la inceputul anului investit in echipamentele tehnologice puse in functiune incepand cu trimestrul in care acestia au devenit platitori de impozit pe profit.

Autor: Irina Dumitrescu

O firma de transport international alimenteaza cu combustibil, isi plateste taxele de drum si face si alte cheltuieli legate de masini folosind cardul DKV. Firma x Service face cate o factura pentru fiecare tara in care s-au facut astfel de cheltuieli incluzand si tariful practicat de ei.

La factura din Romania am voie sa deduc tot TVA-ul chiar daca imi lipsesc unele bonuri (ele sunt inscrise detaliat doar pe factura)?

Aceasta factura se declara in D394 chiar daca furnizorii sunt altii?

Raspuns:

Conform art. 146 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, dreptul de deducere se exercita pentru taxa datorata sau achitata aferenta bunurilor care au fost livrate sau care urmeaza a fi livrate si serviciile cate au fost prestate ori urmeaza a fi prestate de catre o persoana impozabila cu conditia detinerii facturii emise in conformitate cu prevederile art. 155 din Codul fiscal, precum si dovada platii in cazul achizitiilor efectuate de catre persoanele impozabile care aplica sistemul TVA la incasare, respectiv de catre persoanele impozabile care achizitioneaza bunuri/servici de la persoane impozabile in perioada in care aplica sistemul TVA la incasare.

Daca factura este emisa de un tert,potrivit prevederulor art. 155 alin. (18) din Codul fiscal, factura trebuie emisa de catre tert in numele si in contul furnizorului/prestatorului. De asemenea factura emisa trebuie sa contina informatiile obligatorii prevazute la art. 155 alin.(19), printre care denumirea/numele si adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum si codul de inregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului.

Autor: Adrian Benta, Expert Contabil si Consultant Fiscal

• Situatiile financiare anuale. Se depun de societatile cooperatiste si alte persoane juridice care, in baza legilor speciale de organizare, functioneaza pe principiile societatilor comerciale, asociatii, fundatii sau alte organizatii de acest fel, partide politice, patronate, organizatii sindicale, culte religioase, precum si altele asemenea infiintate in baza unor legi speciale, pentru exercitiul financiar 2013. Reglementare: OMFP nr. 79/2014;

• Decontul privind accizele, formular 120. Se depune anual de operatorii economici platitori de accize. Reglementare: art. 219 Cod Fiscal; OPANAF nr. 1.950/2012, cu modificarile si completarile ulterioare;

• Decontul privind impozitul la titeiul din productia interna, formular 130. Se depune anual de catre platitorii de impozit la titeiul din productia interna. Reglementare: art. 219 Cod Fiscal; OPANAF nr. 1.950/2012, cu modificarile si completarile ulterioare.

Autor: Adrian Benta, Expert Contabil si Consultant Fiscal