Microentitatile sunt entitatile care, la data bilantului, nu depasesc limitele a cel putin doua dintre urmatoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 1.500.000 lei (echivalentul a 338.310 euro);
b) cifra de afaceri neta: 3.000.000 lei (echivalentul a 676.620 euro);
c) numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 10.

Entitatile mici sunt entitatile care, la data bilantului, nu se incadreaza in categoria microentitatilor si care nu depasesc limitele a cel putin doua dintre urmatoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 17.500.000 lei (echivalentul a 3.946.953 euro);
b) cifra de afaceri neta: 35.000.000 lei (echivalentul a 7.893.906 euro);
c) numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 50.

Entitatile mijlocii si mari sunt entitatile care, la data bilantului, depasesc limitele a cel putin doua dintre urmatoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 17.500.000 lei (echivalentul a 3.946.953 euro);
b) cifra de afaceri neta: 35.000.000 lei (echivalentul a 7.893.906 euro);
c) numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 50.

Iata cateva dintre modificari:

1. Pentru imobilizari corporale – schimbarea metodei reevaluarii cu metoda costului

Daca se decide ca in cazul imobilizarilor corporale sa treaca de la metoda reevaluarii la metoda costului, entitatile procedeaza la ajustarea sumelor evidentiate in contul 105 «Rezerve din reevaluare» in functie de modalitatea in care, pe perioada in care a fost efectuata reevaluarea, au transferat sumele in rezultatul reportat (contul 1175 Rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare), dupa cum urmeaza:
a) entitatile care au avut ca politica contabila transferul rezervei din reevaluare in contul de rezultat reportat, pe masura amortizarii activului, inchid rezerva din reevaluare (soldul contului 105 «Rezerve din reevaluare») pe seama imobilizarii careia ii corespunde rezerva respectiva (articol contabil 105 «Rezerve din reevaluare» = 21 x Imobilizari corporale);
b) entitatile care au avut ca politica contabila transferul rezervei din reevaluare in contul de rezultat reportat, la scoaterea din evidenta a imobilizarii pentru care s-a constituit rezerva respectiva, procedeaza astfel:
– transfera din contul 105 «Rezerve din reevaluare» in contul 1175 «Rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare» rezerva corespunzatoare sumelor amortizate din valoarea imobilizarii;
– reduce valoarea imobilizarii cu rezerva din reevaluare aferenta valorii care nu a fost amortizata (articol contabil 105 «Rezerve din reevaluare» = 21 x Imobilizari corporale).

Atentie! Entitatile care decid ca in cazul imobilizarilor corporale sa treaca de la metoda reevaluarii la metoda costului, vor urmari ca aplicarea acestei optiuni sa nu conduca la subevaluarea activelor respective, fata de valoarea care ar fi fost recunoscuta in bilant daca acele imobilizari corporale nu ar fi fost reevaluate.

2. Referitor la reducerile comerciale primite

Daca reducerile comerciale inscrise pe factura de achizitie acopera in totalitate contravaloarea bunurilor achizitionate, acestea se inregistreaza in contabilitate la valoarea justa, pe seama veniturilor curente (contul 758 «Alte venituri din exploatare») in cazul stocurilor, respectiv a veniturilor in avans (contul 475 «Subventii pentru investitii»), in cazul imobilizarilor corporale si necorporale. Veniturile in avans aferente acestor imobilizari se reiau in contul de profit si pierdere pe durata de viata a imobilizarilor respective.

In cazul in care informatiile detinute nu permit corectarea valorii stocurilor, reducerile se reflecta, pe seama contului 609 Reduceri comerciale primite.

Reducerile comerciale primite ulterior facturarii unor imobilizari corporale si necorporale identificabile reprezinta venituri in avans (contul 475 «Subventii pentru investitii»), fiind reluate in contul de profit si pierdere pe durata de viata ramasa a imobilizarilor respective.

Reducerile comerciale primite ulterior facturarii unor imobilizari corporale si necorporale care nu pot fi identificabile reprezinta venituri ale perioadei (contul 758 «Alte venituri din exploatare»).

3. Referitor la dobanda aferenta capitalului imprumutat

Dobanda la capitalul imprumutat in legatura cu active care nu indeplinesc conditia de durata prevazuta la alin. (3) reprezinta cheltuiala a perioadei. Constituie, de asemenea, cheltuiala a perioadei cheltuielile reprezentand diferentele de curs valutar.

4. Evaluarea titlurilor de stat recunoscute ca imobilizari financiare

Prin derogare de la prevederile pct. 58 alin. (1), in cazul achizitionarii de titluri de stat pentru care suma platita la achizitie este mai mare decat suma care urmeaza a fi rambursata la scadenta, diferenta dintre cele doua valori este inregistrata in contul 471 «Cheltuieli inregistrate in avans»/analitic distinct. Aceasta diferenta va fi recunoscuta in contul de profit si pierdere linear, pe perioada detinerii titlurilor respective.

Daca suma platita pentru achizitionarea titlurilor de stat este mai mica decat suma care urmeaza a fi rambursata la scadenta, entitatea recunoaste titlurile achizitionate la valoarea care urmeaza a fi rambursata la scadenta. In acest caz, diferenta dintre cele doua valori se inregistreaza in contul 472 «Venituri inregistrate in avans», urmand a fi recunoscuta in contul de profit si pierdere linear, pe perioada detinerii titlurilor respective.

5. Referitor la modificarea perioadei de amortizare

Atunci cand elementele care au stat la baza stabilirii initiale a duratei de utilizare economica s-au modificat, entitatea stabileste o noua perioada de amortizare. Modificarea duratei de utilizare economica reprezinta modificare de estimare contabila.

6. Pentru imobilizarile financiare

Actiunile primite de entitate ca urmare a incorporarii rezervelor sau a primelor de capital, in capitalul social al societatii la care sunt detinute participatiile, se evidentiaza in contabilitate pe seama conturilor de active corespunzatoare naturii participatiei detinute, respectiv de rezerve (contul 106 «Rezerve»). La cedarea actiunilor respective, contravaloarea rezervelor corespunzatoare se transfera la venituri (articol contabil 106 «Rezerve» = 768 «Alte venituri financiare»).

7. Modificarea utilizarii unei imobilizari corporale

Au fost abrogate prevederile potrivit carora atunci cand exista o modificare a utilizarii unei imobilizari corporale, in sensul ca aceasta urmeaza a fi imbunatatita in perspectiva vanzarii, in contabilitatea se inregistreaza transferul activului din categoria imobilizari in cea de stocuri.

8. Referitor la certificatele verzi

La sfarsitul exercitiului financiar, entitatile beneficiare de certificate verzi amanate, reflectate in contul 266 «Certificate verzi amanate», nu inregistreaza in contabilitate eventualul plus de valoare aferent acestora, determinat in functie de pretul de tranzactionare publicat de operatorul pietei de energie electrica (S.C. OPCOM – S.A.) pentru ultima tranzactie.

La primirea certificatelor verzi, veniturile amanate se transfera in venituri ale perioadei (articol contabil 472 «Venituri inregistrate in avans»/analitic distinct = 7411 «Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri»), la valoarea acestora rezultata in urma aplicarii prevederilor alin. (2), cu reflectarea concomitenta a certificatelor verzi (articol contabil 507 «Certificate verzi primite» = 266 «Certificate verzi amanate»), la aceeasi valoare rezultata in urma aplicarii prevederilor alin. (2). Diferenta dintre valoarea certificatelor verzi astfel determinata si valoarea stabilita in functie de pretul de tranzactionare de la data primirii acestora reprezinta venit financiar (contul 768 «Alte venituri financiare») sau cheltuiala financiara (contul 668 «Alte cheltuieli financiare»), dupa caz.

9. Sectiune noua: Contabilitatea operatiunilor derulate in cadrul contractelor de fiducie

A fost introdusa o sectiuen noua, care reglementeaza contabilitatea operatiunilor derulate in cadrul contractelor de fiducie incheiate conform dispozitiilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare.

10. Referitor la auditare:

Sunt supuse, de asemenea, auditului entitatile care, la data bilantului, depasesc limitele a cel putin doua dintre urmatoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 16.000.000 lei (echivalentul a 3.650.000 de euro);
b) cifra de afaceri neta: 32.000.000 lei (echivalentul a 7.300.000 de euro);
c) numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 50.

Obligatia de auditare pentru entitatile prevazute la prezentul alineat se aplica atunci cand acestea depasesc limitele respective in doua exercitii financiare consecutive. De asemenea, entitatile respective sunt scutite de la obligatia de auditare a situatiilor financiare anuale daca limitele a doua dintre cele trei criterii mentionate nu sunt depasite in doua exercitii financiare consecutive.

11. Conturi nou adaugate

466. Decontari din operatiuni de fiducie
4661. Datorii din operatiuni de fiducie (P)
4662. Creante din operatiuni de fiducie (A)

651. Cheltuieli din operatiuni de fiducie
6511. Cheltuieli ocazionate de constituirea fiduciei
6512. Cheltuieli din derularea operatiunilor de fiducie
6513. Cheltuieli din lichidarea operatiunilor de fiducie
6865. Cheltuieli financiare privind amortizarea diferentelor aferente titlurilor de stat

751. Venituri din operatiuni de fiducie
7511. Venituri ocazionate de constituirea fiduciei
7512. Venituri din derularea operatiunilor de fiducie
7513. Venituri din lichidarea operatiunilor de fiducie.

12. Au fost operate modificari la capitolul 16 – Functiunea conturilor.

13. De asemenea, a suferit modificari ordinul . 1.286/2012 – Reglementarile contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara, aplicabile societatilor comerciale ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata

14. La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.878/2010 privind intocmirea situatiilor financiare anuale de catre entitatile care au optat pentru un exercitiu financiar diferit de anul calendaristic, potrivit art. 27 alin. (3) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 461 din 6 iulie 2010.

Activele biologice productive sunt orice active, altele decat activele biologice de natura stocurilor.

Exemple de active biologice productive:
– animalele de lapte;
– vita-de-vie;
– pomii fructiferi si copacii din care se obtine lemn de foc, dar care nu sunt taiati.

Conditii de recunoastere a unui activ biologic:
O societate recunoaste un activ biologic daca si numai daca:
a) entitatea controleaza activul ca rezultat al evenimentelor trecute cum ar fi prin dreptul de proprietate asupra vitelor, prin insemnarea sau marcarea vitelor in alt mod in momentul achizitiei, nasterii sau intarcarii;
b) este probabil ca beneficiile economice viitoare asociate activului sa revina entitatii; si
c) valoarea justa sau costul activului poate fi evaluat(a) in mod credibil.

Determinarea costului unui activ biologic productiv:
In cazul in care exista o piata pentru activele biologice, costul se determina in baza preturilor pietei specifice.
In cazul in care o astfel de piata nu exista, se va utiliza metoda bazata pe costul unui activ combinat.

Exemplu:
In cazul unei plantatii forestiere nu se poate determina valoarea activului biologic in baza unei piete existente. In acest caz:
– se determina valoarea activului combinat, adica a activului biologic, a terenului viran si a amenajarilor acestuia, considerate ca un intreg;
– se determina valoarea activului biologic prin scaderea din valoarea stabilita mai sus a valorii terenului (daca ar fi vandut fara sa aiba pe el un activ biologic) si a amenajarilor acestuia.

In anumite cazuri, daca din momentul suportarii costurilor initiale au avut loc putine transformari, activul biologic se recunoaste la valoarea reprezentand costul infiintarii acestuia. De exemplu pentru puietii de pomi fructiferi plantati imediat inainte de finalul perioadei de raportare, valoarea de recunoastere al acestora in categoria activelor biologice este costul infiintarii respectivei plantatii.

Ce sunt investitiile imobiliare?
Investitia imobiliara este proprietatea (un teren sau o cladire – ori o parte a unei cladiri – sau ambele) detinuta (de proprietar sau de locatar in baza unui contract de leasing financiar) pentru a obtine venituri din chirii, pentru cresterea valorii capitalului sau ambele.

Nu se recunosc in categoria investitiilor imobiliare, ci sunt considerate proprietati imobiliare cele detinute pentru:
a) a fi utilizate in producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii ori in scopuri administrative; sau
b) a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii.

Exemple de investitii imobiliare:
a) terenurile detinute, in scopul cresterii pe termen lung a valorii capitalului;
b) terenurile detinute pentru o utilizare viitoare inca nedeterminata. Daca o entitate nu a hotarat daca va utiliza terenul fie ca pe o proprietate imobiliara utilizata de posesor, fie in scopul vanzarii pe termen scurt in cursul desfasurarii normale a activitatii, atunci terenul este considerat ca fiind detinut in scopul cresterii valorii capitalului;
c) o cladire aflata in proprietatea entitatii (sau detinuta de entitate in temeiul unui contract de leasing financiar) si inchiriata in temeiul unuia sau mai multor contracte de leasing operational;
d) o cladire care este libera, dar care este detinuta pentru a fi inchiriata in temeiul unuia sau mai multor contracte de leasing operational;
e) proprietatile imobiliare in curs de construire sau amenajare in scopul utilizarii viitoare ca investitii imobiliare.

Exemple de elemente care nu sunt investitii imobiliare:
a) proprietatile imobiliare detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii sau in procesul de constructie ori de amenajare in vederea unei astfel de vanzari, de exemplu, proprietatile imobiliare dobandite cu scopul exclusiv de a fi cedate ulterior, in viitorul apropiat, sau cu scopul de a fi amenajate si revandute. Acestea reprezinta, din punct de vedere contabil, stocuri;
b) proprietatile imobiliare care sunt in curs de construire sau amenajare in numele unor terte parti. Acestea reprezinta pentru entitate servicii in curs de executie;
c) proprietatile imobiliare utilizate de posesor, incluzand (printre altele) proprietatile detinute in scopul utilizarii lor viitoare ca proprietati imobiliare utilizate de posesor, proprietatile detinute in scopul amenajarii viitoare si utilizarii ulterioare ca proprietati imobiliare utilizate de posesor, proprietatile utilizate de salariati (indiferent daca acestia platesc sau nu chirie la cursul pietei) si proprietatile imobiliare utilizate de posesor care urmeaza a fi cedate.

Proprietati detinute cu dublu scop
In cazul in care o proprietate include o parte care este detinuta pentru a fi inchiriata sau cu scopul cresterii valorii capitalului si o alta parte care este detinuta pentru a fi utilizata la producerea sau furnizarea de bunuri ori servicii sau in scopuri administrative, daca aceste parti pot fi vandute separat (sau inchiriate separat in temeiul unui contract de leasing financiar), este necesar a fi contabilizate separat. Daca partile nu pot fi vandute separat, proprietatea imobiliara constituie o investitie imobiliara doar in cazul in care o parte nesemnificativa este detinuta pentru a fi utilizata la producerea sau furnizarea de bunuri ori servicii sau in scopuri administrative.

Dificultati in a determina daca o proprietate este investitie imobiliara sau proprietate imobiliara
In cazul in care este dificil, prin natura activitatii complexe sa se determine daca o proprietate este investitie imobiliara sau proprietate imobiliara, se apeleaza la un rationament suplimentar, respectiv se determina nivelul serviciilor suplimentare.
Astfel, in cazul in care serviciile suplimentare reprezinta o componenta nesemnificativa a contractului, activul este inregistrat ca investitie imobiliara.

Exemplu:
O societate detine un imobil pentru a-l inchiria tertilor. Prin contract, proprietarul se obliga sa sigure servicii de paza, intretinere si alte servicii specifice.
In acest caz, serviciile accesorii serviciului de inchiriere sunt nesemnificative in raport cu valoarea contractului de inchiriere, iar activul se inregistreaza ca investitie imobiliara.

In cazul in care serviciile suplimentare reprezinta o componenta importanta a serviciului ca intreg prestat tertilor, activul este inregistrat ca o proprietate imobiliara.
Exemplu:
Daca o entitate are in proprietate si administreaza un hotel, serviciile furnizate oaspetilor reprezinta o componenta semnificativa a intregului contract. Prin urmare, un hotel administrat de proprietar reprezinta mai degraba o proprietate imobiliara utilizata de posesor decat o investitie imobiliara.

Determinarea criteriilor de incadrare a unui activ in categoria investitiilor imobiliare sau a proprietatilor imobiliare se face pe baza de rationament profesional. fiind necesar a se elabora criterii astfel incat sa isi poata exercita in mod consecvent rationamentul, in conformitate cu definitia investitiei imobiliare.

Transferul in sau din categoria investitiilor imobiliare se face daca si numai daca exista o modificare a utilizarii, evidentiata de:
a) inceperea utilizarii de catre posesor, pentru un transfer din categoria investitiilor imobiliare in categoria proprietatilor imobiliare utilizate de posesor;
b) inceperea procesului de amenajare in perspectiva vanzarii, pentru un transfer din categoria investitiilor imobiliare in categoria stocurilor;
c) incheierea utilizarii de catre posesor, pentru un transfer din categoria proprietatilor imobiliare utilizate de posesor in categoria investitiilor imobiliare; sau
d) inceperea unui leasing operational cu o alta parte, pentru un transfer din categoria stocurilor in categoria investitiilor imobiliare.

De asemenea, este posibil transferul din categoria investitilor imobiliare in categoria stocurilor in cazul in care intervine o modificare in utilizare evidentiata de demararea lucrarilor de amenajare, in perspectiva vanzarii. Pe perioada de amenajare sunt adaugate costurile, iar la receptia finala se procedeaza la transferul de la stocuri la investitii imobiliare, in vederea cedarii. In cazul in care decide sa cedeze o investitie imobiliara fara amenajari suplimentare, entitatea continua sa trateze proprietatea imobiliara ca investitie imobiliara pana in momentul in care aceasta este scoasa din evidenta. Daca o entitate incepe procesul de reamenajare a unei investitii imobiliare existente, in scopul utilizarii viitoare continue ca investitie imobiliara, atunci proprietatea imobiliara ramane investitie imobiliara si nu este reclasificata drept proprietate imobiliara utilizata de posesor in cursul reamenajarii.

Activele detinute in sold la 31.12.2014 care indeplinesc conditiile de incadrare la investitii imobiliare
In cazul in care o societate detine la sfarsitul anului 2014 active care indeplinesc conditiile recunoasterii ca investitie imobiliara, va transfera valoarea acestora din conturile specifice (211, 212) in contul 215 – Investitii imobiliare.

Care este insa semnificatia impartirii societatilor in cele 3 categorii si, mai ales, care este specificul fiecareia dintre ele?

Redam in cele ce urmeaza detalii despre specificul fiecarei categorii:

Microentitatile
Considerate scutiri, urmatoarele elemente sunt specifice microentitatilor:
1. Microentitatile nu au obligatia elaborarii notelor explicative la situatiile financiare anuale.

Totusi, microentitatile vor prezenta informatii referitoare la urmatoarele:
a) politicile contabile adoptate, inclusiv:
– bazele de evaluare aplicate diferitelor elemente;
– conformitatea politicilor contabile adoptate cu principiile contabile prevazute de reglementarile contabile in vigoare;
– orice modificari semnificative ale politicilor contabile adoptate;
b) valoarea totala a oricaror angajamente financiare, garantii sau active si datorii contingente neincluse in bilant, indicand natura si forma oricarei garantii reale care a fost acordata; separat de acestea, sunt prezentate orice angajamente privind pensiile si entitatile afiliate sau asociate;
e) suma avansurilor si creditelor acordate membrilor organelor de administratie, de conducere si de supraveghere, cu indicarea ratelor dobanzii, a principalelor conditii si a oricaror sume restituite, amortizate sau la care s-a renuntat, precum si a angajamentelor asumate in numele acestora sub forma garantiilor de orice fel, cu indicarea totalului pe fiecare categorie;
Totodata, este necesar a fi intocmit raportul administratorului, care sa ofere informatii privind achizitiile propriilor actiuni, si anume:
– motivele achizitiilor efectuate in cursul exercitiului financiar;
– numarul si valoarea nominala sau, in absenta acesteia, echivalentul contabil al actiunilor achizitionate si instrainate in cursul exercitiului financiar si proportia din capitalul subscris pe care acestea o reprezinta;
– in cazul achizitiei si instrainarii cu titlu oneros, contravaloarea actiunilor;
– numarul si valoarea nominala sau, in absenta acesteia, echivalentul contabil al tuturor actiunilor achizitionate si detinute de entitate si proportia din capitalul subscris pe care acestea o reprezinta;
2. Microentitatile intocmesc bilant prescurtat.
3. Microentitatile intocmesc cont prescurtat de profit si pierdere.
Contul de profit si pierdere, in cazul microentitatilor, ar urma sa prezinte separat cifra de afaceri neta, alte venituri, costul materiilor prime si al consumabilelor, cheltuieli cu personalul, ajustari de valoare, alte cheltuieli, impozite, profit sau pierdere.

Entitatile mici
Entitatile mici intocmesc situatii financiare anuale prescurtate, care cuprind:
– bilant prescurtat,
– cont de profit si pierdere,
– note explicative la situatiile financiare anuale.
In cazul entitatilor mici, intocmirea situatiei modificarilor capitalului propriu si a situatiei fluxurilor de trezorerie este optionala.

Entitatile mijlocii si mari
Entitatile mijlocii si mari, precum si entitatile de interes public intocmesc, in conformitate cu noile reglementari contabile, situatii financiare anuale care cuprind:
– bilant,
– cont de profit si pierdere,
– situatia modificarilor capitalului propriu,
– situatia fluxurilor de trezorerie,
– note explicative la situatiile financiare anuale.
In cazul entitatilor mijlocii si mari, Ministerul Finantelor Publice si alte autoritati de reglementare pot solicita sa se prezinte in situatiile financiare anuale unele informatii suplimentare fata de cele care trebuie prezentate in concordanta cu reglementarile contabile adoptate prin Ordinul 1.802/2014.

Microentitatile sunt entitatile care, la data bilantului, nu depasesc limitele a cel putin doua dintre urmatoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 350 000 EUR;
b) cifra de afaceri neta: 700 000 EUR;
c) numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 10.
Important! Pentru microentitati, noile reglementari contabile prevad aplicarea unor scutiri, in materie de raportare, care vor fi prezentate intr-un articol ulterior.

Entitatile mici sunt entitatile care, la data bilantului, nu se incadreaza in categoria microentitatilor si care nu depasesc limitele a cel putin doua dintre urmatoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 4 000 000 EUR;
b) cifra de afaceri neta: 8 000 000 EUR;
c) numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 50.

Entitatile mijlocii si mari sunt entitatile care, la data bilantului, depasesc limitele a cel putin doua dintre urmatoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 4 000 000 EUR;
b) cifra de afaceri neta: 8 000 000 EUR;
c) numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 50.

De asemnea, noile reglementari contabile fac o impartire a grupurilor de societati, avand la baza acelasi criteriu al marimii, in: grupuri mici si mijlocii, respectiv grupuri mari. Grupul este definit ca fiind o societate-mama, cu toate filialele acesteia.

Grupurile mici si mijlocii sunt grupurile constituite din societatile-mama si filialele care urmeaza sa fie incluse in consolidare si care, pe baza consolidata, nu depasesc limitele a cel putin doua dintre urmatoarele trei criterii la data bilantului societatii-mama:
a) totalul activelor: 24 000 000 EUR;
b) cifra de afaceri neta: 48 000 000 EUR;
c) numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 250.

Grupurile mari sunt grupurile constituite din societatile-mama si filialele care urmeaza sa fie incluse in consolidare si care, pe baza consolidata, depasesc limitele a cel putin doua dintre urmatoarele trei criterii la data bilantului societatii-mama:
a) totalul activelor: 24 000 000 EUR;
b) cifra de afaceri neta: 48 000 000 EUR;
c) numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 250.

Unii dintre noi au inceput deja, altii abia incep lucrarile de contabilitate pentru luna Ianuarie 2015.

Modificarea reglementarilor contabile, incepand cu 1 Ianuarie 2015, nu reprezinta o simpla modificare a unui act normativ ci o modificare complexa. Astfel, pe langa noile prevederi (vom detalia acest subiect in articole viitoare), modificarea planului de conturi (unele conturi au fost eliminate si nu se mai utilizeaza, unele au fost modificate dar foarte multe conturi noi au fost adaugate) implica si un proces de transpunere a soldurilor din balanta de verificare la 31.12.2014 in noile conturi.

Pentru unii dintre noi ar putea sa lucreze aplicatiile informatice (programele de contabilitate), care sa asigure, odata cu inceputul noului an financiar, transpunerea conturilor din balanta de la 31.12.2014. Daca aplicatia nu face acest lucru, transpunerea trebuie facuta de utilizator, astfel ca va fi necesar sa se cunoasca exact care sunt conturile ale caror solduri trebuie transpunse. Indiferent de situatie insa, acest proces trebuie urmarit cu atentie, pentru a nu fi generate erori. Nimeni nu si-ar dori un start cu stangul, nu-i asa?

Pentru a va veni in ajutor, am pregatit un produs pe care il oferim GRATUIT (Transpunerea conturilor din balanta de verificare la 31.12.2014 in noul plan de conturi general). Produsul se poate vizualiza cu ajutorul unei aplicatii pentru care am dezvoltat-o pentru a asigura, daca este cazul, actualizarea continutului produselor oferite cititorilor (aplicatia permite vizualizarea unui numar nelimitat de produse).

Comenzile pentru produs se plaseaza In link-ul urmator:
Transpunerea conturilor din balanta de verificare la 31.12.2014 in noul plan de conturi general

Mai mult, pentru cateva conturi nu se prevede obligativitatea transpunerii, astfel ca transpunerea nu poate fi automatizata ci este lasata ca o activitate individuala a fiecaruia dintre noi.

Astfel (sunt considerate cateva exemple),
– in cazul costructiilor, noile reglementari contabile prevad o delimitare clara intre proprietatile (terenuri si / sau cladiri) detinute pentru a fi utilizate pentru producerea de bunuri sau servicii sau in scopuri administrative si proprietatile detinute pentru a fi inchiriate sau in scopul cresterii capitalului. La aplicarea pentru prima data a noilor reglementari, societatile stabilesc, pe baza politicilor contabile si a rationamentului profesional, care dintre proprietatile imobiliare detinute indeplinesc conditiile pentru a fi incadrate la investitii imobiliare si care vor fi lasate in categoria constructii.

– in cazul imobilizarilor necorporale in curs de executie, avand in vedere faptul ca in noile reglementari acest cont nu mai exista, sumele existente in sold la 31.12.2014 se transfera fie in contul 203 – Cheltuieli de dezvoltare sau contul 208 – Alte imobilizari necorporale, in functie de stadiul realizarii proiectului si de modul de indeplinire a conditiilor de recunoastere a acestuia ca activ.
Eventualele ajustari pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in curs de executie se transfera, de asemenea, fie asupra rezultatului reportat (articol contabil 2933 – Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in curs de executie = 1176 – Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene), fie asupra contului 2903 – Ajustari pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare sau contului 2908 – Ajustari pentru deprecierea altor imobilizari necorporale.

– in cazul fondului comercial pozitiv, noile reglementari pervad ca ajustarea pentru depreciere nu se mai inregistreaza in conturi de bilant (contul 2907 – Ajustari pentru deprecierea fondului comercial) ci in conturi de rezultat (contul 6817 – Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea fondului comercial). In aceste conditii, ajustarile deja inregistrate vor diminua valoarea fondului comercial (articol contabil 2907 – Ajustari pentru deprecierea fondului comercial = 2071 – Fond comercial pozitiv). Inregistrarea ar urma sa se efectueze la aplicarea pentru prima data a noilor reglementari contabile.

Ordinul aproba Reglementarile contabile privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate – referiri la prevederile sale vor fi facute intr-o serie de articole ce vor fi publicate in perioada urmatoare.

Prevederile ordinului se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2015. Entitatile care au ales un exercitiu financiar diferit de anul calendaristic aplica prevederile prezentului ordin de la inceputul primului exercitiu financiar astfel ales, care incepe ulterior datei de 1 ianuarie 2015.

Reglementarile contabile privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate, prevazute la art. 1, se aplica de catre:
a) societati:
– societatile in nume colectiv;
– societatile in comandita simpla;
– societatile pe actiuni;
– societatile in comandita pe actiuni si
– societatile cu raspundere limitata.
b) societatile/companiile nationale;
c) regiile autonome;
d) institutele nationale de cercetare-dezvoltare;
e) societatile cooperative si celelalte persoane juridice care, in baza legilor speciale de organizare, functioneaza pe principiile societatilor;
f) subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in Romania, care apartin persoanelor juridice cu sediul in Romania, in conditiile prevazute de prezentele reglementari;
g) subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate, care apartin persoanelor prevazute la lit. a) – e), cu sediul in Romania, in conditiile prevazute de prezentele reglementari;
h) subunitatile din Romania, care apartin unor persoane juridice cu sediul in strainatate, in conditiile prevazute de prezentele reglementari;
i) grupurile de interes economic, infiintate potrivit legii.

Important! In aplicarea Reglementarilor contabile entitatile trebuie sa dezvolte politici contabile proprii care se aproba de administratori. In cazul entitatilor care nu au administratori, politicile contabile se aproba de persoanele care au obligatia gestionarii entitatii respective. Acest lucru presupune intocmirea de manuale de politici contabile sau actualizarea manualelor existente.

Aplicarea noilor reglementari contabile impune abrogarea urmatoarelor acte normative:
– Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 766 si 766 bis din 10 noiembrie 2009, cu modificarile si completarile ulterioare;
– Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2.239/2011 pentru aprobarea Sistemului simplificat de contabilitate, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 522 si 522 bis din 25 iulie 2011.