Noul nivel al salariului minim brut pe țara garantat în plată

Începând cu 1 Ianuarie 2018 salariul minim brut se va majora la 1.900 lei, conform Hotărârii de Guvern nr. 846/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Citeste tot articolul pe TheExperts.ro

Astfel, se sanctioneaza urmatoarele:

e^1) primirea la munca a unei persoane fara transmiterea raportului de munca in registrul general de evidenta a salariatilor cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii, cu amenda de 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata;

e^2) primirea la munca a unui salariat in perioada in care acesta are contractul individual de munca suspendat, cu amenda de 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata;

e^3) primirea la munca a unui salariat in afara programului de lucru stabilit in cadrul contractelor individuale de munca cu timp partial, cu amenda de 10.000 lei pentru fiecare persoana identificata;.

Prin prisma noilor modificari,

Se sanctioneaza primirea la munca a unei persoane fara incheierea unui contract individual de munca, (…) cu amenda de 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata;.

Anterior, pentru primirea la munca de persoane fara incheierea unui contract individual de munca, se prevedea ca “primirea la munca a pana la 5 persoane fara incheierea unui contract individual de munca, potrivit art. 16 alin. (1), cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata;”

O obligatie recent introdusa presupune ca “Angajatorul este obligat sa pastreze la locul de munca o copie a contractului individual de munca pentru salariatii care presteaza activitate in acel loc.”
Nerespectarea acestei obligatii se sanctioneaza cu 10.000 lei.

Se introduce posibilitatea ca amenzile sa fie platite la nivelul a 1/2 din minim prin introducerea unui nou aliniat la

Art. 260.
(11) Contravenientul poate achita in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia jumatate din amenda prevazuta la alin. (1) lit. e)-e3), inspectorul de munca facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.

Ordonanta modifica Alin (5) ar Art. 17 din Codul muncii si impune ca toate modificarile aduse unui contract de munca sa se realizeze prin intocmirea unui act aditional incheiat inainte de data de la care incepe sa produca efecte. Exceptie fac situatiile in care o asemenea modificare ar fi impusa de prin acte normative oficiale sau prin prevederi ale contractului colectiv de munca aplicabil.

Astfel, potrivit noului text de lege,
Art. 17.
(5) Orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (3) in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, anterior producerii modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege sau in contractul colectiv de munca aplicabil.”

Alin (3) enumera, ca elemente ale contractului de munca (ce cad sub incidenta alin (5)), urmatoarele:
a) identitatea partilor;
b) locul de munca sau, in lipsa unui loc de munca fix, posibilitatea ca salariatul sa munceasca in diverse locuri;
c) sediul sau, dupa caz, domiciliul angajatorului;
d) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor acte normative, precum si fisa postului, cu specificarea atributiilor postului;
e) criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;
f) riscurile specifice postului;
g) data de la care contractul urmeaza sa isi produca efectele;
h) in cazul unui contract de munca pe durata determinata sau al unui contract de munca temporara, durata acestora;
i) durata concediului de odihna la care salariatul are dreptul;
j) conditiile de acordare a preavizului de catre partile contractante si durata acestuia;
k) salariul de baza, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum si periodicitatea platii salariului la care salariatul are dreptul;
l) durata normala a muncii, exprimata in ore/zi si ore/saptamana;
m) indicarea contractului colectiv de munca ce reglementeaza conditiile de munca ale salariatului;
n) durata perioadei de proba.

Anterior acestei modificari, textul de lege, care nu mai este aplicabil, prevedea ca orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (3) in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, intr-un termen de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege.

Atentie asadar: Cele mai multe modificari ale contractului de munca se fac urmare a vointei partilor si mai putin urmare a unor preveeri legale, motiv pentru care, orice act aditional trebuie incheiat la o data anterioara datei de la care produce efecte.

Exemplu:
Pentru modificarea salariului unui salariat incepand cu 1 August 2017,
- INAINTE: actul aditional se putea incheia si inregistra in termen de 20 zile de la data de 1 August 2017
– IN PREZENT: Actul aditional se va incheia oricand inainte de data 1 August.

Munca nedeclarata reprezinta un fenomen de o gravitate crescuta cu care se confrunta societatea, cu consecinte negative atat asupra lucratorului, cat si asupra bugetului de stat, care se manifesta in diferite forme, atat prin nedeclararea catre autoritati a intregii activitati a salariatului, cat si prin declararea partiala a activitatii acestuia, arata fundamentarea in cazul recentei modificari.

Mai mult, legislatia romaneasca nu prevede o definitie a muncii nedeclarate, in prezent, Codul muncii sanctionand doar fapta de a primi la munca o persoana fara incheierea in forma scrisa a contractului individual de munca anterior inceperii activitatii, nu si alte forme in care se manifesta munca nedeclarata.

In acest context se impunea adaptarea legislatiei nationale la noile provocari cu care se confrunta autoritatile in demersul de prevenire si combatere a acestui fenomen, inclusiv prin reglementarea situatiilor care constituie munca nedeclarata, reglementare fara de care aceste fapte nu pot fi sanctionate.

Asadar, in noile conditii, Codul muncii introduse astfel notiunea de munca nedeclarata prin adaugarea unui nou articol (15^1), respectiv:

In sensul prezentei legi, munca nedeclarata reprezinta:
a) primirea la munca a unei persoane fara incheierea contractului individual de munca in forma scrisa, in ziua anterioara inceperii activitatii;
b) primirea la munca a unei persoane fara transmiterea raportului de munca in registrul general de evidenta a salariatilor cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii;
c) primirea la munca a unui salariat in perioada in care acesta are contractul individual de munca suspendat;
d) primirea la munca a unui salariat in afara programului de lucru stabilit in cadrul contractelor individuale de munca cu timp partial.”

De notat aici ca s-a eliminat prevederea potrivit careia “Forma scrisa este obligatorie pentru incheierea valabila a contractului.” Dar aceasta prevedere face referire la forma scris ca mijloc de proba, nu ca eliminarea obligatiei de a incheia contractul in forma scrisa. Cu alte cuvinte, daca toate elementele specifice unui contract de munca sunt indeplinite, mai putin forma scrisa a contractului, salariatul poate proba prin orice mijloc de proba existenta relatiei de munca angajat – angajator.

Un alt aspect important este cel prevazut la litera d), respectiv repartizarea programului de lucru, element obligatoriu in cazul contractelor de munca cu timp partial, asa cum se prevede la Art. 105 Din Codul muncii.

Art. 105. –
(1) Contractul individual de munca cu timp partial cuprinde, in afara elementelor prevazute la art. 17 alin. (3), urmatoarele:
a) durata muncii si repartizarea programului de lucru;
b) conditiile in care se poate modifica programul de lucru;
c) interdictia de a efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor acestora.

Conform noii prevederi, indemnizatia lunara pentru cresterea copilului se va stabili ca si pana acum, repectiv la 85% din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni, din ultimii 2 ani anteriori datei nasterii copilului, cu mentinerea cuantumului minim actual de 85 % din cuantumul salariului minim brut pe tara garantat in plata, insa cu limitarea la un nivel maxim de 8.500 lei.

Prin prezentul act normativ, Executivul clarifica si unele aspecte ce tin de acordarea stimulentului de insertie, in special pentru persoanele care se intorc la activitatea profesionala cu cel putin 60 zile inainte de finalizarea perioadei de concediu pentru cresterea copilului, pentru a nu se mai crea interpretari diferite in aplicare la nivel national; clarificarile nu afecteaza stabilirea si plata stimulentului de insertie, aceasta realizandu-se ca si in prezent.

Informatii suplimentare:

La nivel national, din cei 160.807 de beneficiari de indemnizatie pentru cresterea copilului, circa 1.100 de beneficiari au indemnizatii care depasesc 9.000 lei. In prezent, sunt in plata indemnizatii care reprezinta de pana la 130 ori indemnizatia minima.

Cele mai mari cuantumuri sunt de 159.000 lei, respectiv 108.700 lei (in Bucuresti), 140.000 lei (Arad), 81.000 lei (Valcea), 74.000 lei (Constanta), cuantumuri de 50.000 lei – 60.000 lei putand fi regasite in municipiul Bucuresti si in judetele Galati, Buzau, Dolj, Arad, Dambovita etc.

Din suma totala care se acorda lunar de la buget pentru plata indemnizatiei pentru cresterea copilului, de circa 274 milioane lei, aproximativ 130 milioane lei (47,4% din total) reprezinta plati pentru beneficiarii care primesc cuantumul minim al indemnizatiei (85% din salariul minim brut pe tara garantat in plata – 1.233 lei), iar 1.100 de beneficiari primesc o indemnizatie mai mare de 8.500 lei, primind aproximativ 16 milioane lei lunar (5,9% din total).

Alte state membre ale Uniunii Europene au programe similare, insa nu la fel de generoase ca cel aplicat in Romania.

Majoritatea statelor UE au sisteme de tip contributiv, cu perioade cuprinse intre 6 luni si 3 ani (cu diferente in cazul familiilor monoparentale sau suplimente de perioade in cazul copiilor cu dizabilitati), cuantumurile, de regula, fiind stabilite pornind de la o valoare fixa, la care se adauga o componenta care tine de perioada lucrata, tipul de contract, numarul de copii si ce alte beneficii mai primeste familia.

Cel mai mare cuantum al acestui tip de sprijin se inregistreaza in Germania, 1.800 euro, Romania depasind, in prezent, de 19 ori acest cuantum.

Acest drept nu este unul contributiv ci doar adresat parintilor activi pe piata muncii, iar plata impozitului pe venit nu reprezinta o contributie pentru acoperirea unui risc si sumele astfel colectate la bugetul de stat asigura cheltuielile generale inclusiv cele din sanatate, educatie, ordine publica si aparare si asigurarea altor drepturi sociale.

Subsemnatul _________, domiciliat in ______________, Sector ___, Str. ______________, Nr. ____, Bl. ___, Sc. __, Et. __, Ap __, legitimat cu CI Seria ____ Nr. _____, avand CNP ______________, angajat in baza contractului individual de munca nr ___ din data de ________, avand in vedere prevederile OG 4/2017, declar pe propria raspundere urmatoarele:

– SUNT / NU SUNT elev sau student, cu vârsta până la 26 de ani, aflat într-o formă de școlarizare;

– SUNT / NU SUNT persoana cu dizabilități cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi;

– AM / NU AM calitatea de pensionar pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii si SUNT / NU SUNT pensionat pentru limită de vârstă beneficiind de pensie de serviciu în baza unor legi/statute speciale, CUMULEZ / NU CUMULEZ pensia pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii cu pensia stabilită în unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii;

Prin prezenta ma obliga sa anunt orice situatie care ar schimba declaratia de mai sus in termen de 20 zile de la data la care a intervenit.

Prezenta declaratie serveste angajatorului ___________________ ca document justificativ pentru aplicarea prevederilor OG 4/2017 cu privire la baza de calcul pentru contributiile sociale datorate de societate.

Data

Semnatura

Cu alte cuvinte:
– in cazul contractelor de munca cu timp partial (exista exceptii), daca nivelul castigului lunar este sub nivelul salariului minim brut pe tara (in prezent 1.450 lei), CAS si CASS datorata de angajator se calculeaza pe baza salariului minim brut (1.450 lei, in prezent);
– in cazul contractelor de munca cu norma intreaga, in cazul in care nivelul castigului salarial lunar este sub nivelul salariului minim brut pe tara CAS si CASS datorata de angajator se calculeaza pe baza salariului minim brut (1.450 lei).

Atentie! Nu este vorba doar de contractele de munca cu timp partial ci de toate contractele pentru care nivelul salariului realizat in cursul unei luni nu atinge nivelul salariului minim.

Calcului salariului realizat se face raportand salariul la numarul de zile lucratoare in care contractul a fost activ.

Astfel:
– in cazul in care contractul s-a incheiat la jumatatea lunii (presupunem o luna cu 20 zile lucratoare, contractul a fost activ timp de 10zile, salariul brut este de 1.450 lei), daca salariatul a muncit toate cele 10 zile lucratoare in care contractul a fost activ, calculul se face la salariul realizat – 725 lei.
– in cazul in care un salariat a avut, din cele 20 zile lucratoare ale unei luni, numai 10 zile lucrate (restul de 10 zile au fost concediu fara plata sau absente nemotivate), venitul realizat este de 725 lei, iar CAS si CASS se aplica la valoarea reprezentand salariul minim brut pe tara – 1.450 lei. O problema o pot reprezenta aici persoanele care incheie contracte de munca si ulterior nu se prezinta la lucru. Pana la desfacerea contractului de munca (procedura anevoioasa si cu reguli specifice), desi salariatul nu realizeaza niciun venit. angajatorul datoreaza contributii pentru el la nivelul salariului minim brut pe tara.
– concediile medicale nu sunt exceptate, astfel incat daca un salariat are intr-o luna concediu medical iar pe total nu realizeaza un venit brut de 1.450 lei, baza de calcul pentru CAS si CASS este 1.450 lei.

Exceptii: situatii in care angajatorul nu va calcula CAS si CASS la salariul minim brut pe tara ci la salariul realizat
a) angajatii sunt elevi sau studenti, cu varsta pana la 26 de ani, aflati intr-o forma de scolarizare;
b) angajatii sunt ucenici, potrivit legii, in varsta de pana la 18 ani;
c) angajatii sunt persoane cu dizabilitati carora prin lege li se recunoaste posibilitatea de a lucra mai putin de 8 ore pe zi;
d) angajatii au calitatea de pensionari pentru limita de varsta in sistemul public de pensii, cu exceptia pensionarilor pentru limita de varsta care beneficiaza de pensii de serviciu in baza unor legi/statute speciale, precum si a celor care cumuleaza pensia pentru limita de varsta din sistemul public de pensii cu pensia stabilita in unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii;
e) angajatii realizeaza in cursul aceleiasi luni venituri din salarii sau asimilate salariilor in baza a doua sau mai multe contracte individuale de munca, iar baza lunara de calcul cumulata aferenta acestora este cel putin egala cu salariul minim brut pe tara.

Cum se aplica exceptiile
Pentru cazurile prevazute la literele a), c) si d), angajatorul va solicita documente care sa ateste incadrarea in conditiile respective – declaratie pe propria raspundere a angajatului (vezi AICI model declaratie), alte documente
In cazul prevazut la litera e), ordonanta spune ca trebuie sa asteptam procedura de aplicare a Mininsterului Finantelor Publice.

Aceasta reglementare creeaza posibilitatea verificarii in timp real a formei de angajare a persoanelor care desfasoara activitate la locul de munca controlat, prin confruntarea imediata a datelor existente in documente cu cele transmise in registrul general de evidenta a salariatilor.

Modificarea Codului muncii vizeaza adaptarea legislatiei nationale la noile provocari cu care se confrunta autoritatile, in special cele legate de fenomenul muncii nedeclarate.

Actul normativ reglementeaza situatiile care constituie munca nedeclarata:
– Primirea la munca a unei persoane fara incheierea contractului individual de munca in forma scrisa, in ziua anterioara inceperii activitatii;
– Primirea la munca a unei persoane fara transmiterea raportului de munca in registrul general de evidenta a salariatilor cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii;
– Primirea la munca a unui salariat in perioada in care acesta are contractul individual de munca suspendat;
– Primirea la munca a unui salariat in afara programului de lucru stabilit in cadrul contractelor individuale de munca cu timp partial.

Se inaspresc sanctiunile pentru incalcarea prevederilor codului muncii
– se inaspreste regimul sanctionator al muncii nedeclarate prin eliminarea limitei de 5 persoane stabilite pana in prezent, pentru incadrarea faptei ca si contraventie;
– creste cuantumul amenzii contraventionale aplicate pentru munca nedeclarata;
– inspectorii de munca vor avea competenta de a sista activitatea locului de munca supus controlului in cazurile in care constata cazuri de munca nedeclarata;
– primirea la munca a unei persoane aflata ilegal in Romania, cunoscand ca aceasta este victima a traficului de persoane, constituie infractiune si se sanctioneaza cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

In vederea incurajarii contravenientului la conformare si la plata benevola a amenzii contraventionale, s-a instituit posibilitatea achitarii a jumatate din amenda in termen de cel mult 48 de ore de la data comunicarii procesului verbal de sanctionare.

Ca urmare, pentru veniturile realizate in baza contractelor individuale de munca cu norma intreaga sau cu timp partial, inclusiv in cazul celor care prevad plata in acord, al caror nivel este sub nivelul salariului minim brut pe tara garantat in plata, venitul luat in calcul la determinarea bazei lunare de calcul al contributiilor sociale datorate de angajatori sau persoanele asimilate acestora, este venitul realizat, chiar daca acesta este sub nivelul salariului minim.

Din analiza evolutiei numarului contractelor de munca cu timp partial, se constata faptul ca, in perioada 2012-2016, numarul contractelor de munca cu timp partial inregistrate la Inspectia muncii a avut o evolutie ascendenta. La 31 decembrie 2016 numarul lor a ajuns la 1.129.663 contracte cu timp partial, in crestere cu 3,7 % fata de aceeasi perioada a anului anterior, iar ponderea contractelor cu timp partial in totalul contractelor de munca active s-a majorat de la 15,8% in anul 2012 la 18,1% in anul 2016.

Potrivit datelor statistice publicate de Inspectia muncii, numarul salariatilor activi, era de 5.478.666 la 31 decembrie 2016, in timp ce numarul contractelor cu norma intreaga era de 5.109.504, context in care putem aprecia ca numarul persoanelor care aveau numai un singur contract de munca si acela cu timp partial era de 369.162 persoane.

Numarul asiguratilor cu contract de munca cu norma intreaga din evidenta CNPP la nivelul lunii decembrie 2016, care aveau venit pana sau egal cu salariul de baza minim brut garantat in plata, era de 767.347 persoane (16,5%). Din acestia 282.883 persoane (36,9%) aveau venituri medii brute de 753 lei.

Numarul asiguratilor cu contract de munca cu timp partial din evidenta CNPP la nivelul lunii decembrie 2016, care aveau venit pana sau egal cu salariul de baza minim brut garantat in plata, era de 592.068 persoane (83,2%). Din acestia 587.158 persoane (99,2%) aveau venituri medii brute de 513 lei.

Din corelarea informatiilor mentionate mai sus, rezulta ca:
– exista circa 1,1-1,2 mil. contracte de munca cu timp partial;
– 370 mii salariati activi au un singur contract de munca cu timp partial;
– aproximativ 710 mii asigurati cu contracte de munca cu timp partial, au un venit mediu brut de 903 lei/lunar (decembrie 2016);
– 70 mii salariati activi au un singur contract de munca cu timp partial;
– circa 282 mii persoane desi aveau contract de munca cu norma intreaga erau inregistrati la Casa de Pensii cu un venit mediu brut de 753 lei, adica la 60,2 % din salariul de baza minim brut de 1.250 lei.

Prin urmare, MFP constata necesitatea implementarii unor masuri fiscale care sa asigurare plata de catre angajator a contributiei pentru pensii si sanatate la nivelul salariului minim pentru toti salariatii, inclusiv pentru cei cu timp partial de lucru si cei cu plata in acord, in scopul protejarii si acestor categorii de salariati prin prisma drepturilor de pensii si de ocrotire a sanatatii.

Contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor, modificarea unilaterala fiind posibila numai in cazurile si in conditiile prevazute de Codul Muncii.

Acest acord trebuie sa fie materializat intr-un inscris, respectiv in actul aditional la contractul individual de munca, insa, potrivit MMJS, acesta trebuie sa fie incheiat anterior producerii efectelor juridice ale modificarii si nu in 20 de zile lucratoare dupa producerea modificarii, efectele producandu-se pentru viitor si nu retroactiv, cum este stipulat in prezent.

In aceste conditii, modificarea contractelor de munca ar urma sa se faca inainte de data la care incep sa produca efecte, proiectul de lege mentionand ca
“Orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (3) in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, anterior producerii modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege”.

Alin (3) invocat anterior, respectiv elementele pentru modificarea carora este necesara incheierea unui act aditional inainte de a produce efecte sunt urmatoarele:
a) identitatea partilor;
b) locul de munca sau, in lipsa unui loc de munca fix, posibilitatea ca salariatul sa munceasca in diverse locuri;
c) sediul sau, dupa caz, domiciliul angajatorului;
d) functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor acte normative, precum si fisa postului, cu specificarea atributiilor postului;
e) criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului;
f) riscurile specifice postului;
g) data de la care contractul urmeaza sa isi produca efectele;
h) in cazul unui contract de munca pe durata determinata sau al unui contract de munca temporara, durata acestora;
i) durata concediului de odihna la care salariatul are dreptul;
j) conditiile de acordare a preavizului de catre partile contractante si durata acestuia;
k) salariul de baza, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum si periodicitatea platii salariului la care salariatul are dreptul;
l) durata normala a muncii, exprimata in ore/zi si ore/saptamana;
m) indicarea contractului colectiv de munca ce reglementeaza conditiile de munca ale salariatului;
n) durata perioadei de proba.
Modificarile sunt inca in forma de proiect si nu se aplica momentan.

Munca nedeclarata, potrivit proiectului de lege, reprezinta:
a. primirea la munca a unei persoane fara incheierea contractului individual de munca in forma scrisa, in ziua anterioara inceperii activitatii.
b. primirea la munca a unei persoane fara inregistrarea raportului de munca in registrul general de evidenta a salariatilor cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii.
c. primirea la munca a unui salariat in perioada in care acesta are contractul individual de munca suspendat.
d. primirea la munca a unui salariat in afara programului de lucru stabilit in cadrul contractelor individuale de munca cu timp partial.

In aceste conditii, aflat in situatia de a fi fost angajat fara contract de munca incheiat in forma scrisa, asa cum prevede legislatia la momentul actual, salariatul va face dovada prestarii muncii prin orice mijloc de proba, in ajutorul sau venind o alta modificare a Codului Muncii care prevede ca “in situatia in care contractul individual de munca nu a fost incheiat in forma scrisa, se prezuma ca a fost incheiat pe durata nedeterminata, iar partile pot face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba.”

De altfel, desi nu se renunta la forma scrisa a contractului de munca, el ramanand actul care sta la baza relatiilor de tip salarial, se considera necesara abrogarea prevederii potrivit careia “Forma scrisa este obligatorie pentru incheierea valabila a contractului”, eliminarea conditiei ad validitatem si mentinerea conditiei ad probationem pentru forma scrisa a contractului individual de munca avand in vedere ca dovada existentei raportului de munca se poate face prin orice alt mijloc de proba.

In plus, tot modificare la Codul muncii, se prevede ca “Angajatorul are obligatia de a tine la locul de munca evidenta orelor de munca prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidentierea orei de incepere si a celei de sfarsit a programului de lucru, si de a supune controlului inspectorilor de munca aceasta evidenta, ori de cate ori se solicita acest lucru”.

Aceasta obligatie exista si in prezent dar mult mai sumar enuntata, respectiv “Angajatorul are obligatia de a tine evidenta orelor de munca prestate de fiecare salariat si de a supune controlului inspectiei muncii aceasta evidenta ori de cate ori este solicitat.”

Modificarile sunt inca in forma de proiect si nu se aplica momentan.

In fapt, munca nedeclarata reprezinta orice activitate remunerata care este legala in ceea ce priveste natura sa, dar nu este declarata autoritatilor publice. Prin urmare, prin prestarea activitatii fara declararea acesteia, statul nu isi exercita atributul sau fiscal asupra veniturilor provenite din munca realizata, iar salariatul nu beneficiaza de protectia reglementata de legislatia muncii.

Lipsa unui contract de munca si neinregistrarea acestuia nu inseamna ca munca nu a fost prestata sau ca “salariatul” nu si-a primit contravaloarea prestatiei. Formele diferite de munca nedeclarata se manifesta atat prin nedeclararea catre autoritati a intregii activitati a salariatului cat si prin nedeclararea catre autoritati a unei parti din activitatea salariatului.

Ministerul considera necesara abrogarea prevederii potrivit careia “Forma scrisa este obligatorie pentru incheierea valabila a contractului”, eliminarea conditiei ad validitatem si mentinerea conditiei ad probationem pentru forma scrisa a contractului individual de munca avand in vedere ca dovada existentei raportului de munca se poate face prin orice alt mijloc de proba.

Astfel, munca nedeclarata ar fi:
– primirea la munca a unei persoane fara incheierea contractului individual de munca in ziua anterioara inceperii activitatii.
– neinregistrarea raportului de munca in registrul general de evidenta a salariatilor cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii.
– primirea la munca a unui salariat in perioada in care acesta are contractul individual de munca suspendat.
– primirea la munca a unui salariat in afara programului de lucru stabilit in cadrul contractelor individuale de munca cu timp partial.

Alin 1 al Art. 16 ar urma sa fie reformulat astfel:
“Contractul individual de munca se incheie in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana. Obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului. In situatia in care contractul individual de munca nu a fost incheiat in forma scrisa, se prezuma ca a fost incheiat pe o durata nedeterminata, iar partile pot face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate prin orice alt mijloc de proba”.

In plus, Conform Art. 41 alin. (1) si (2) Contractul individual de munca poate fi modificat numai prin acordul partilor, modificarea unilaterala fiind posibila numai in cazurile si in conditiile prevazute de Codul Muncii. Cum acest acord trebuie sa fie materializat intr-un inscris, respectiv in actul aditional la contractul individual de munca, Ministerul apreciaza ca acesta trebuie sa fie incheiat anterior producerii efectelor juridice ale modificarii si nu in 20 de zile lucratoare dupa producerea modificarii, efectele producandu-se pentru viitor si nu retroactiv, cum este stipulat in prezent.

Avand in vedere considerentele de mai sus,Ministerul propune modificarea si completarea art. 17 alin. (5) “Orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (3) in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, anterior producerii modificarii, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege”.

Lipsa unor prevederi clare referitoare la modalitatea de intocmire, completare, modificare, pastrare si prezentare a documentelor privind evidenta timpului lucrat, precum si lipsa unui mecanism legal coercitiv care sa oblige angajatorul la intocmirea prin evidentierea reala si corecta a orelor lucrate in cuprinsul acestor documente, conduce in mod inevitabil la posibilitatea de a incalca obligatiile legale, fara ca Inspectia Muncii sa poata avea un rol activ si sa poata dispune masuri cu caracter obligatoriu care sa restabileasca starea de legalitate.

Ministerul considera ca este necesara o astfel de evidenta pentru a exista posibilitatea verificarii orelor de munca prestate real de catre salariati, avand in vedere ca in multe situatii evidenta timpului de munca prezentata de catre angajator, de obicei ulterior verificarii efectuate la locul de munca, nu corespunde cu situatia de fapt.

Avand in vedere considerentele de mai sus, Ministerul propune modificarea art 119, astfel:

„Angajatorul are obligatia de a tine la locul de munca evidenta orelor de munca prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidentierea orei de incepere si a celei de sfarsit a programului de lucru, si de a supune controlului inspectorilor de munca aceasta evidenta, ori de cate ori se solicita acest lucru”.

Intreaga documentatie referitoare la noul proiect de lege poate fi gasita pe site-ul MMJS.

Precizam ca aceste modificari sunt doar propuneri ale MMJS si nu modificari aduse in mod legal Codului Muncii.

1. Tele-munca reprezinta forma de organizare a muncii in care o activitate care ar putea fi efectuata in cadrul locului de munca organizat de angajator, se realizeaza de catre un salariat, de la distanta de aceasta locatie, in mod regulat si voluntar, folosind tehnologia informatiei si comunicatiilor.

2. Telemunca se aplica numai in domeniile de activitate in care este posibila desfasurarea activitatii in acest regim, angajatorilor, salariatilor si reprezentantilor salariatilor, care isi desfasoara activitatea in conditile prevazute de Codul Muncii

3. Relatia dintre angajat si angajator are la baza un contract individual de munca cu norma intreaga sau al unui act aditional la acesta.

4. Activitatea de tele-munca se realizeaza cel putin o zi pe luna.

5. Programul de lucru se organizeaza de catre angajat (in aceste conditii telelucrator sau telesalariat) de comun acord cu angajatorul, cu respectarea regulamentului intern si/sau contractului colectiv de munca.

6. Telesalariatii nu pot efectua ore suplimentare.

7. Activitatea de tele-munca are la baza un contract de munca incheiat in conditiile prevazute de Codul Muncii. In plus fata de contractul standard, contractul de tele-munca va mai contine urmatoarele elemente:
a) precizarea expresa ca salariatul lucreaza in regim de tele-munca;
b) perioada si/sau zilele in care se presteaza activitatea de tele-munca de catre tele-salariat;
c) locul/locurile desfasurarii activitatii de tele-munca, convenite de parti;
d) intervalul orar in care se desfasoara activitatea de tele-munca si in cadrul caruia angajatorul este in drept sa verifice activitatea tele-salariatului si modalitatea concreta de realizare a controlului;
e) modalitatea de evidentiere a orelor de munca prestate de tele-salariat;
f) responsabilitatile partilor convenite in functie de locul/locurile desfasurarii activitatii de tele-munca, inclusiv responsabilitatile din domeniul securitatii si sanatatii in munca;
g) obligatia angajatorului de a asigura transportul la si de la locul desfasurarii activitatii de tele-munca a materialelor pe care tele-salariatul le utilizeaza in activitatea sa, dupa caz;
h) obligatia angajatorului de a informa tele-sariatul cu privire la dispozitiile din reglementarile legale, din contractul colectiv de munca aplicabil si/sau regulamentul intern, in materia protectiei datelor cu caracter personal, precum si obligatia tele-salariatului de a respecta aceste prevederi;
i) masurile pentru ca tele-salariatul sa nu fie izolat de restul angajatilor si care asigura acestuia posibilitatea de a se intalni cu colegii in mod regulat.

8. Activitatea de tele-munca nu poate fi desfasurata pe parcursul perioadei de proba.

9. Angajatorul ramane obligat sa asigure securitatea si sanatatea in munca la locurile de desfasurare a activitatii de tele-munca, in functie de particularitatile specifice ale acestor locuri si de cele convenite in cadrul contractului individual de munca.

10. Angajatul are obligatii specifice, respectiv:
a) sa informeze angajatorul cu privire la echipamentele de munca utilizate si la conditiile existente la locurile desfasurarii activitatii de tele-munca si sa ii permita acestuia accesul, in masura in care este posibil, in vederea stabilirii si realizarii masurilor de securitate si sanatate in munca, necesare conform clauzelor din contractul individual de munca ori in vederea cercetarii evenimentelor;
b) sa nu schimbe conditiile de securitate si sanatate in munca de la locurile in care desfasoara activitatea de tele–munca;
c) sa utilizeze numai echipamente de munca care nu prezinta pericol pentru securitatea si sanatatea sa;
d) sa isi desfasoare activitatea cu respectarea dispozitiilor privind obligatiile lucratorilor, asa cum sunt ele prevazute de Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/200, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si in conformitate cu clauzele contractului individual de munca. Pentru verificarea aplicarii si respectarii cerintelor legale din domeniul securitatii si sanatatii in munca si al relatiilor de munca, reprezentantii autoritatilor competente au acces la locurile de desfasurare a activitatii de tele-munca, in conditiile stipulate in legislatia aplicabila. In cazul in care locul de desfasurare a activitatii tele-salariatului este la domiciliul acestuia, accesul in locatie se acorda doar in urma notificarii in avans a tele-salariatului si sub rezerva consimtamantului acestuia.

Un element obligatoriu al contractului individual de munca il constituie locul muncii. Potrivit Legii securitatii si sanatatii in munca nr.319/2006, prin loc de munca se intelege locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii si/sau unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii la care lucratorul are acces in cadrul desfasurarii activitatii.

Codul muncii prevede si posibilitatea de a lucra de acasa cu contract de munca la domiciliu. Principala particularitate a acestui contract de munca este ca atributiile de serviciu se executa la domiciliul salariatului, locul muncii fiind in aceasta situatie domiciliul acestuia.

Tele-munca (mai bine cunoscuta drept teleworking) este atat un mijloc pentru companii de a-si moderniza organizarea muncii, precum si un mijloc pentru salariati de a-si reconcilia munca si viata sociala se arata pe site-ul MMJS.

Astfel, prin tele-munca, se preconizeaza urmatoarele schimbari:

Pentru categoriile de locuri de munca in care se utilizeaza tehnologia informatiei si comunicatiilor, proiectul de act normativ instituie un drept si nu o obligatie, in sensul stabilirii consensuale de catre parti a locului de desfasurare a activitatii salariatului.

Prin prezentul proiect de act normativ:
– se va realiza flexibilizarea si adaptarea relatiilor de munca la realitatile socio-economice actuale, in raport cu evolutia dinamica a pietei muncii;
– se vor stabili avantaje, atat pentru salariat, cat si pentru angajator. Mai precis, pentru angajator se vor reduce costurile administrative in vederea inchirierii spatiilor, cheltuielile cu utilitatile, consumul de carburant, precum si parcul auto.

In ceea ce il priveste pe salariat, avantajele constau in eliminarea costurilor de bani si de timp cu deplasarea de la si pana la sediul angajatorului, precum si libertatea alegerii locului de munca si valorificarea timpului de lucru, in vederea imbunatatirii echilibrului intre viata profesionala si cea personala.
– vor creste sansele persoanelor cu dizabilitati pe piata muncii.

Proiectul de act normativ poate fi descarcat de pe site-ul MMJS: descarca proiect act normativ tele-munca.

Potrivit Constitutiei Romaniei, dispozitiile din legile in vigoare constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Guvernul nu pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. In aceste conditii, Guvernul doreste sa modifice aceste doua prevederi.

Asadar, in cursul anului 2015 Curtea Constitutionala a adoptat doua decizii de neconstitutionalitate care privesc dispozitii ale Legii nr. 53/2003-Codul muncii, republicata, cu modificarile și completarile ulterioare.

Prin Decizia nr. 279/2015, publicata in Monitorul Oficial nr. 431 din 17 iunie 2015, a fost constatata neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 52 alin. (1) lit. b) teza intai, respectiv s-a constatat ca suspendarea contractului individual de munca, ca efect al formularii unei plangeri penale de catre angajator impotriva salariatului, nu intruneste conditia caracterului proportional, masura fiind excesiva in raport cu obiectivul ce trebuie atins.

In Monitorul Oficial nr. 950 din 22 decembrie 2015 a fost publicata Decizia nr. 814/2015 prin care a fost constatata neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 60 alin. (1) lit. g), respectiv s-a constatat ca prin aceste dispozitii se interzice concedierea persoanelor care ocupa functii eligibile intr-un organism sindical pentru situatii care nu au legatura cu activitatea sindicala, ceea ce contravine dispozitiilor art. 16 privind egalitatea in fata legii, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privata si ale art. 45 privind activitatea economica din Constitutia Romaniei, republicata.

Iata mai jos dispozitiile legale actuale si dispozitiile legale care ar urma sa le inlocuiasca.

Cum poti scapa de penalitatile de intarziere precum si de o parte din dobanzi?

Iata mai jos continutul integral al OUG 44 / 2015

Art. 1.
(1) Penalitatile de intarziere, precum si o cota de 54,2% din dobanzi, aferente obligatiilor de plata principale datorate bugetului general consolidat, restante la 30 septembrie 2015, inclusiv, si administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, denumita in continuare organ fiscal central, se anuleaza daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a) toate obligatiile de plata principale restante la 30 septembrie 2015, inclusiv, administrate de organul fiscal central, se sting prin orice modalitate prevazuta de lege pana la data de 31 martie 2016, inclusiv;

b) o cota de 45,8% din dobanzile aferente obligatiilor de plata prevazute la lit. a) stabilite prin decizii comunicate pana la data stingerii obligatiilor de plata principale se stinge prin orice modalitate prevazuta de lege pana la data de 30 iunie 2016, inclusiv;

c) este stinsa prin orice modalitate prevazuta de lege o cota de 45,8% din dobanzile datorate pana la data stingerii obligatiilor de plata principale prevazute la lit. a) si stabilite prin decizii comunicate dupa aceasta data, pana la termenul de plata prevazut la art. 111 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Codul de procedura fiscala;

d) sunt stinse prin orice modalitate prevazuta de lege toate obligatiile de plata principale administrate de organul fiscal central cu termene de plata cuprinse intre data de 1 octombrie 2015 si 31 martie 2016, inclusiv, pana la data depunerii cererii de anulare a penalitatilor de intarziere si a cotei de 54,2% din dobanzi, denumita in continuare cerere de anulare a accesoriilor;

e) contribuabilul sa aiba depuse toate declaratiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, pana la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor. Aceasta conditie se considera indeplinita si in cazul in care, pentru perioadele in care nu s-au depus declaratii fiscale, obligatiile fiscale au fost stabilite, prin decizie, de catre organul fiscal central;

f) contribuabilul depune cererea de anulare a accesoriilor pana la data de 30 iunie 2016, inclusiv, sub sanctiunea decaderii.

(2) In scopul acordarii anularii, pentru cota de 45,8% din dobanda datorata potrivit alin. (1) lit. b) si c), sunt aplicabile in mod corespunzator prevederile art. 115 alin. (32) din Codul de procedura fiscala.

Art. 2.
(1) Penalitatile de intarziere, precum si o cota de 54,2% din dobanzi, aferente diferentelor de obligatii de plata declarate suplimentar de contribuabili prin declaratie rectificativa prin care se corecteaza obligatiile de plata principale cu scadente anterioare datei de 30 septembrie 2015, inclusiv, administrate de organul fiscal central, se anuleaza daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a) declaratia rectificativa este depusa pana la data de 31 martie 2016, inclusiv;

b) toate obligatiile de plata principale individualizate in declaratia rectificativa se sting prin orice modalitate prevazuta de lege pana la 31 martie 2016, inclusiv;

c) sunt indeplinite conditiile prevazute la art. 1 alin. (1) lit. b) -f).

(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile si in cazul corectarii erorilor din deconturile de taxa pe valoarea adaugata efectuate potrivit reglementarilor legale in vigoare.

(3) Prevederile art. 1 alin. (2) sunt aplicabile in mod corespunzator si pentru cota de 45,8% din dobanzile aferente obligatiilor de plata principale individualizate in declaratia rectificativa sau, dupa caz, aferente obligatilor de plata rezultate din corectarea decontului de taxa pe valoarea adaugata.

Art. 3.
Penalitatile de intarziere, precum si o cota de 54,2% din dobanzi, aferente obligatiilor de plata principale cu termene de plata pana la 30 septembrie 2015, inclusiv, si stinse pana la aceasta data, administrate de organul fiscal central, se anuleaza daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a) penalitatile de intarziere si dobanzile ce pot forma obiectul anularii sunt datorate si nestinse la 30 septembrie 2015, inclusiv;

b) o cota de 45,8% din dobanzile aferente obligatiilor de plata principale cu termene de plata anterioare datei de 30 septembrie 2015 si stinse pana la aceasta data se stinge prin orice modalitate prevazuta de lege pana la data de 31 martie 2016, inclusiv. Prevederile art. 1 alin. (2) sunt aplicabile in mod corespunzator;

c) este indeplinita conditia prevazuta la art. 1 alin. (1) lit. f).

Art. 4.
(1) Penalitatile de intarziere, precum si o cota de 54,2% din dobanzi, aferente obligatiilor de plata principale administrate de organul fiscal central, cu termene de plata pana la 30 septembrie 2015, inclusiv, si individualizate in decizii de impunere emise urmare unei inspectii fiscale in derulare la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se anuleaza daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

a) toate diferentele de obligatii de plata principale individualizate in decizia de impunere sunt stinse prin orice modalitate prevazuta de lege pana la termenul de plata prevazut la art. 111 alin. (2) din Codul de procedura fiscala;

b) o cota de 45,8% din dobanzile aferente obligatiilor prevazute la lit. a) este stinsa prin orice modalitate prevazuta de lege pana la termenul de plata prevazut la art. 111 alin. (2) din Codul de procedura fiscala;

c) cererea de anulare a accesoriilor se depune in termen de 90 de zile de la comunicarea deciziei de impunere, sub sanctiunea decaderii.

(2) In situatia inspectiilor fiscale ce urmeaza a incepe dupa intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, in scopul acordarii anularii prevazute la art. 2, organele fiscale iau in considerare declaratiile rectificative depuse de contribuabili in cel mult 10 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.

Art. 5.
(1) Contribuabilii care intentioneaza sa beneficieze de anularea obligatiilor de plata accesorii potrivit prezentei ordonante de urgenta pot notifica organul fiscal competent cu privire la intentia sa, pana cel mai tarziu la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor.

(2) Pentru contribuabilii care au notificat organul fiscal potrivit alin. (1):

a) penalitatile de intarziere, precum si o cota de 54,2% din dobanzi, care pot face obiectul anularii, se amana la plata in vederea anularii. In acest caz, organul fiscal emite decizie de amanare la plata a penalitatilor de intarziere, precum si a cotei de 54,2% din dobanzi;

b) procedura de executare silita nu incepe sau se suspenda, dupa caz, pentru obligatiile de plata accesorii amanate la plata potrivit lit. a);

c) obligatiile de plata accesorii amanate la plata potrivit lit. a) nu se sting pana la data solutionarii cererii de anulare a accesoriilor sau pana la data de 30 iunie 2016 inclusiv, in cazul in care contribuabilul nu depune cerere de anulare a accesoriilor.

(3) Prevederile alin. (2) sunt aplicabile si pe perioada cuprinsa intre data depunerii cererii de anulare a accesoriilor si data emiterii deciziei de solutionare a cererii potrivit art. 8.

(4) Decizia de amanare la plata a penalitatilor de intarziere, precum si a cotei de 54,2% din dobanzi isi pierde valabilitatea in oricare din urmatoarele situatii:

a) la data emiterii deciziei de anulare a accesoriilor sau a deciziei de respingere a cererii de anulare a accesoriilor, dupa caz;

b) la data de 30 iunie 2016, in cazul in care contribuabilul nu depune cerere de anulare a accesoriilor.

Art. 6.
(1) Prin derogare de la prevederile art. 149 din Codul de procedura fiscala, pana la data de 30 iunie 2016, inclusiv, contribuabilii care au notificat organul fiscal potrivit art. 5 si au infiintate popriri la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, de catre organul de executare fiscala, asupra disponibilitatilor banesti, pot efectua plata sumelor inscrise in adresele de infiintare a popririi din sumele indisponibilizate.

(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile si pentru popririle infiintate intre data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta si data de 30 iunie 2016, inclusiv.

Art. 7.
(1) Prin obligatii de plata restante la 30 septembrie 2015, inclusiv, se intelege:

a) obligatii de plata pentru care s-a implinit scadenta sau termenul de plata pana la 30 septembrie 2015, inclusiv;

b) diferentele de obligatii de plata principale si accesorii stabilite prin decizie de impunere comunicate pana la data de 30 septembrie 2015, inclusiv, chiar daca pentru acestea nu s-a implinit termenul de plata prevazut la art. 111 alin. (2) din Codul de procedura fiscala;

c) alte obligatii de plata individualizate in titluri executorii emise potrivit legii si existente in evidenta organului fiscal in vederea recuperarii la data de 30 septembrie 2015, inclusiv.

(2) Nu sunt considerate obligatii de plata restante la 30 septembrie 2015, inclusiv:

a) obligatiile de plata pentru care s-au acordat si sunt in derulare inlesniri la plata, potrivit legii, la data de 30 septembrie 2015, inclusiv;

b) obligatiile de plata stabilite in acte administrative a caror executare este suspendata in conditiile legii, la data de 30 septembrie 2015, inclusiv.

(3) Sunt considerate restante la 30 septembrie 2015, inclusiv, si obligatiile de plata care, la aceasta data, se afla in oricare din situatiile prevazute la alin. (2), iar ulterior acestei date, dar nu mai tarziu de 31 martie 2016, inclusiv, inlesnirea la plata isi pierde valabilitatea sau, dupa caz, inceteaza suspendarea executarii actului administrativ fiscal.

Art. 8.
Cererea de anulare a accesoriilor se solutioneaza prin decizie de anulare a accesoriilor sau, dupa caz, decizie de respingere a cererii de anulare a accesoriilor.

Art. 9.
Prevederile prezentei ordonante de urgenta nu se aplica pentru obligatiile de plata rezultate din raporturi juridice contractuale si acestea nu sunt luate in calcul pentru acordarea anularii obligatiilor de plata accesorii, potrivit prezentei ordonante de urgenta, cu exceptia redeventelor miniere, a redeventelor petroliere si a redeventelor rezultate din contracte de concesiune, arenda si alte contracte de exploatare eficienta a terenurilor cu destinatie agricola, incheiate de Agentia Domeniilor Statului, prevazute la art. 1 alin. (4) din Codul de procedura fiscala.

Art. 10.
Prevederile art. 1-4 sunt aplicabile si pentru o cota de 77,1% din majorarile de intarziere datorate de contribuabili pana la data intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 39/2010 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, aprobata cu modificari prin Legea nr. 46/2011.

Art. 11.
(1) Un contribuabil poate beneficia de anularea accesoriilor potrivit prezentei ordonante de urgenta in oricare dintre situatiile prevazute la art. 1-4, daca sunt indeplinite conditiile pentru acordarea anularii.

(2) Contribuabilii care la data de 30 septembrie 2015 beneficiaza de esalonarea la plata a obligatiilor fiscale potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 29/2011 privind reglementarea acordarii esalonarilor la plata, aprobata prin Legea nr. 15/2012, cu modificarile si completarile ulterioare, pot beneficia de anularea penalitatilor de intarziere, precum si a cotei de 54,2% din dobanzi, potrivit art. 2-4, daca indeplinesc conditiile prevazute de aceste articole, dar doresc si mentinerea esalonarii la plata.

(3) Contribuabilii care la data de 30 septembrie 2015 beneficiaza de esalonarea la plata a obligatiilor fiscale potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 29/2011, aprobata prin Legea nr. 15/2012, cu modificarile si completarile ulterioare, pot beneficia de anularea unei cote de 54,2% din dobanda esalonata la plata si nestinsa la 30 septembrie 2015, inclusiv, daca esalonarea la plata se finalizeaza pana la 31 martie 2016. In acest caz, cota de 54,2% din dobanda achitata odata cu plata ratei de esalonare se restituie potrivit Codului de procedura fiscala.

Art. 12.
(1) In cazul obligatiilor de plata datorate bugetelor locale, prevederile prezentei ordonante de urgenta se aplica daca consiliul local stabileste, prin hotarare, aplicarea acestor prevederi.

(2) In acest caz, anularea vizeaza o cota de pana la 73,3% din majorarile de intarziere, datorate ca urmare a neachitarii la termen a obligatiilor de plata restante datorate bugetelor locale.

(3) Prin hotararea prevazuta la alin. (1), consiliul local aproba si procedura de acordare a anularii cotei din majorarile de intarziere stabilita potrivit alin. (2).

Art. 13.
Obligatiile de plata individualizate in titluri executorii emise potrivit legii si transmise organului de executare fiscala in vederea recuperarii, cu exceptia amenzilor de orice fel, nu sunt luate in calcul in vederea acordarii anularii obligatiilor de plata accesorii de catre organul fiscal central.

Art. 14.
(1) Prevederile prezentei ordonante de urgenta sunt aplicabile si in cazul obligatiilor de plata principale stabilite prin acte administrative emise de institutii sau autoritati publice si care, potrivit legii, se transmit spre recuperare organului fiscal central. In acest caz, cererea de anulare a accesoriilor se depune si se solutioneaza de catre institutia sau autoritatea publica ce a emis actul administrativ.

(2) La solutionarea cererii institutia sau autoritatea publica are in vedere, la analiza indeplinirii conditiilor, doar obligatiile de plata pentru care are competenta de stabilire.

Art. 15.
Contribuabilii care, la data de 31 martie 2016, inclusiv, au cereri de rambursare in curs de solutionare pentru care, ulterior acestei date, organul fiscal respinge total sau partial rambursarea beneficiaza de anularea obligatiilor de plata accesorii potrivit prezentei ordonante de urgenta, daca achita obligatiile de plata de care depinde anularea, nestinse prin compensare cu sumele individualizate in cererea de rambursare, in 30 de zile de la data comunicarii deciziei prin care se respinge rambursarea.

Art. 16.
In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se aproba procedura de aplicare a prezentei ordonante de urgenta, astfel:

a) prin ordin al ministrului finantelor publice, la propunerea presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, in cazul creantelor administrate de catre organul fiscal central;

b) prin ordin al conducatorului institutiei sau autoritatii publice, in cazul obligatiilor de plata individualizate in titluri executorii transmise spre recuperare organului fiscal central.

Potrivit prevederilor legii, castigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2016 este de 2.681 lei (in crestere cu 266 lei fata de valoarea de 2.415 lei valabila pentru anul 2015).

De asemenea, cuantumul ajutorului de deces se stabileste, in conditiile legii, in cazul:
a) asiguratului sau pensionarului, la 2.681 lei;
b) unui membru de familie al asiguratului sau al pensionarului, la 1.341 lei.

Valoarea punctului de pensie pentru anul 2016 este de 871,7 lei.

In cadrul firmelor, majorarea salariului ar urma sa se faca, acolo unde este cazul, prin acte aditionale individuale la contractele de munca sau prin decizie colectiva.

Actul normativ, prevede ca nerespectarea conditiilor cu privire la salariul minim se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 la 2.000 lei, pentru fiecare contract individual de munca in care salariul minim este stabilil sub cel mentionat in hotararea de guvern.

a) solicitarea de reinnoire a avizului de incadrare in conditii deosebite, semnata de catre reprezentantul legal al angajatorului ori de catre alta persoana imputernicita de acesta, potrivit legii, impreuna cu reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca, definiti potrivit prevederilor art. 5 lit. d) din Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, cu modificarile ulterioare, insotita de copia documentelor de control intocmite de catre inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia isi desfasoara activitatea sau au sediul social, si, dupa caz, de autorizatia de utilizare eliberata de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare, valabila pentru perioada solicitata;

b) buletinele de determinari de noxe profesionale, eliberate de laboratoarele abilitate, potrivit legii, care sa ateste depasirea valorilor-limita de expunere profesionala la locurile de munca incadrate in conditii deosebite, sau buletine de expertizare eliberate de catre directiile de sanatate publica si a municipiului Bucuresti, in care sa se ateste prezenta unor agenti chimici foarte periculosi sau agenti biologici care nu au prevazuta limita admisibila, dar care au avut efecte nocive asupra starii de sanatate a lucratorilor expusi;

c) planul de prevenire si protectie corespunzator locurilor de munca incadrate in conditii deosebite, revizuit, care sa asigure imbunatatirea nivelului securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor, cuprinzand masuri si actiuni, esalonate si distribuite trimestrial, in scopul incadrarii locurilor de munca in conditii normale;

d) raportul medicului de medicina muncii privind starea de sanatate a lucratorilor care isi desfasoara activitatea la locurile de munca incadrate in conditii deosebite, din care sa reiasa efectele noxelor identificate la aceste locuri de munca asupra starii de sanatate a lucratorilor, insotit de recomandari privind promovarea sanatatii in concordanta cu particularitatile expunerii la factori de risc;

e) dovada depunerii la casele teritoriale de pensii a documentului prin care s-a obtinut reinnoirea avizului de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite si a listei cuprinzand categoriile profesionale care lucreaza in aceste locuri de munca, pana la data de 31 decembrie 2015.

(2) Planul de prevenire si protectie prevazut la alin. (1) lit. c) contine masurile aferente anului 2015, asumate pentru normalizarea conditiilor de munca si ramase restante, si, dupa caz, masurile de protectie colectiva si cele care rezulta din recomandarile prevazute la alin. (1) lit. d).

(3) Documentele de control prevazute la alin. (1) lit. a) fac referire la stadiul de realizare a masurilor propuse si asumate pentru anul 2015.

(4) Determinarile de noxe profesionale se efectueaza numai in prezenta inspectorului de munca desemnat in acest scop de inspectoratul teritorial de munca.

(5) Documentele prevazute la alin. (1) pot fi depuse la Inspectia Muncii sau Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare, dupa caz, in termen de maximum 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari.

(6) Inspectia Muncii poate acorda reinnoirea avizului de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite in termen de 15 zile lucratoare de la depunerea intregii documentatii prevazute la alin. (1).

(7) Angajatorul va depune, in termen de 10 zile de la data reinnoirii avizului de incadrare in conditii deosebite, o copie a acestuia insotita de un exemplar al documentului prevazut la art. 2 alin. (1) lit. c), vizat de Inspectia Muncii, la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia isi desfasoara activitatea.

(8) Neindeplinirea conditiilor prevazute la alin. (5) conduce la neacordarea reinnoirii avizului de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite.

Art. 3.
Reinnoirea avizelor de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite emise de catre Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare se acorda de catre aceasta institutie in conditiile prezentei hotarari.

Art. 4.
Angajatorii care nu au obtinut reinnoirea avizului pentru incadrarea locurilor de munca in conditii deosebite se pot adresa direct instantei judecatoresti competente, potrivit legii.

Art. 5.
Cheltuielile necesare obtinerii reinnoirii avizului de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite se suporta de catre angajator.

Art. 6.
(1) Semestrial, pe perioada valabilitatii avizului, angajatorii vor depune la inspectoratul teritorial de munca o raportare privind modul in care au realizat masurile prevazute la art. 2 alin. (1) lit. c) in vederea normalizarii conditiilor de munca.

(2) Avizele reinnoite pentru incadrarea locurilor de munca in conditii deosebite isi inceteaza aplicabilitatea la data indeplinirii masurilor stabilite prin planul de prevenire si protectie sau, dupa caz, la expirarea termenului prevazut la art. 1 alin. (3).

(3) In baza raportarilor prevazute la alin. (1), inspectorii de munca vor efectua verificari in vederea stabilirii conformitatii celor declarate, ale caror rezultate vor fi transmise Inspectiei Muncii.

Art. 7.
Incadrarea tuturor categoriilor de salariati in locurile de munca in conditii deosebite se face in cazul in care activitatea acestora se desfasoara numai in aceste locuri de munca, potrivit programului normal de lucru.

Art. 8.
Nominalizarea salariatilor care isi desfasoara activitatea in locurile de munca in conditii deosebite se face de catre angajator, impreuna cu sindicatele reprezentative, potrivit legii, sau, dupa caz, cu reprezentantii salariatilor.

Art. 9.
Perioadele in care un salariat lucreaza permanent in locuri de munca in conditii deosebite se stabilesc prin decizie a angajatorului, prin care sunt reglementate atributiile de serviciu ce revin fiecarui salariat.

Art. 10.
Perioada in care un salariat ce lucreaza in locuri de munca in conditii deosebite a fost in concediu de odihna sau in incapacitate de munca se considera timp in care activitatea s-a desfasurat in conditiile locului de munca in care lucra la data ivirii acestor situatii.

Art. 11.
Angajatorii care au nominalizate locuri de munca in conditii deosebite sunt obligati, pe propria cheltuiala, sa supuna controlului medical periodic, in conformitate cu reglementarile legale, toti salariatii care isi desfasoara activitatea in aceste conditii.

Art. 12.
Angajatorul este obligat sa depuna, in termen de 10 zile, la casele teritoriale de pensii, documentul prin care se dovedeste reinnoirea avizului de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite si lista cuprinzand categoriile profesionale care lucreaza in aceste locuri de munca.

Art. 13.
(1) Dovedirea perioadelor de activitate desfasurata in locuri de munca in conditii deosebite anterior datei de 1 aprilie 2001, in vederea pensionarii, se face pe baza inregistrarii acestora in carnetul de munca, conform Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca, cu modificarile ulterioare, sau pe baza unei adeverinte emise de angajatorul la care a lucrat salariatul respectiv.

(2) Dovedirea stagiilor de cotizare realizate ulterior datei de 1 aprilie 2001 se face pe baza declaratiilor privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat initiale sau rectificative.

(3) In cazul distrugerii arhivelor, perioada lucrata in conditii deosebite, dovedita cu acte, se poate reconstitui, potrivit legii, prin hotarare judecatoreasca.

(4) Locurile de munca, activitatile si categoriile profesionale incadrate in grupele I si a II-a de munca pana la data de 1 aprilie 2001 sunt considerate activitati desfasurate in conditii deosebite, cu exceptia celor care, potrivit prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt prevazute ca fiind activitati desfasurate in locuri de munca in conditii speciale.

Art. 14.
(1) Constituie contraventie nerealizarea de catre angajator a masurilor din planul de prevenire si protectie prevazut la art. 2 alin. (1) lit. c) si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

a) cu amenda de la 3.000 lei la 6.000 lei, pentru angajatorul cu un numar de pana la 49 de salariati;

b) cu amenda de la 6.000 lei la 10.000 lei, pentru angajatorul cu un numar de cel putin 50 de salariati.

(2) In situatia in care, in termen de 45 de zile de la constatarea contraventiei prevazute la alin. (1), angajatorul nu realizeaza masurile dispuse in urma controlului, inspectoratul teritorial de munca poate propune Inspectiei Muncii anularea avizului de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite.

(3) In cazul anularii avizului de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite, Inspectia Muncii va instiinta despre aceasta masura si casa teritoriala de pensii pe raza careia isi desfasoara activitatea angajatorul.

(4) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 3.000 lei la 7.000 lei incalcarea prevederilor art. 6 alin. (1).

(5) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre inspectorii de munca.

(6) Contraventiilor prevazute la alin. (1) le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 15.
Angajatorii care, in urma reorganizarii prin fuziune, asociere, divizare sau transformare, si-au schimbat sediul social si denumirea ori si-au schimbat numai sediul social sau numai denumirea, fapt atestat prin documente justificative, pot declansa procedura prevazuta de prezenta hotarare numai pentru locurile de munca existente pentru care s-a primit avizul de incadrare in conditii deosebite, reinnoit.

Art. 16.
La data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga Hotararea Guvernului nr. 246/2007 privind metodologia de reinnoire a avizelor de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 169 din 9 martie 2007, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 17.
Prezenta hotarare intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2016, cu exceptia art. 14 care intra in vigoare la 10 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Astfel, potrivit ordinului, “Pentru semestrul II al anului 2015, incepand cu luna noiembrie, valoarea nominala a unui tichet de masa, stabilita potrivit prevederilor art. 31 din Normele de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 23/2015, ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2005 privind unele masuri de natura fiscala si financiara pentru punerea in aplicare a Legii nr. 348/2004 privind denominarea monedei nationale, aprobata cu modificari prin Legea nr. 15/2006, cu completarile ulterioare, si ale Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, cu modificarile si completarile ulterioare, este de 9,41 lei.“

Incepand de ieri, 16 Februarie, procedurile de administrare a acestor creante vor fi continuate de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala si unitatile sale subordonate, care se subroga in drepturile si obligatiile inspectoratelor teritoriale de munca.

Sumele reprezentand comisionul ITM, inclusiv dobanzile, penalitatile de intarziere sau majorarile de intarziere pentru care dreptul de a cere executarea silita s-a prescris pana la data preluarii in administrare a acestora de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala, raman in responsabilitatea inspectoratelor teritoriale de munca.

Incepand cu data de 19 decembrie 2014, comisioanele si obligatiile accesorii aferente acestora se achita la unitatile Trezoreriei Statului din cadrul organelor fiscale in raza carora sunt luati in administrare contribuabilii, intr-un cont distinct de venituri al bugetului de stat, codificat cu codul de identificare fiscala a contribuabililor.

Cum se face transferul datelor de la ITM la ANAF?
Termenul de 60 zile prevazut in lege, expirat ieri, data la care ANAF a preluat creantele fiscale de la ITM pentru administrare, a fost necesar pentru indeplinirea unor proceduri, respectiv predarea de catre ITM catre ANAF a urmatoarelor:
a) inscrisurile, in original, in care sunt individualizate creantele datorate si neachitate pana la data intrarii in vigoare a prevederilor prezentei legi si care reprezinta titluri executorii, neatacate in termenul legal sau dispozitivul hotararii judecatoresti irevocabile prin care s-a solutionat contestatia formulata impotriva acestora;
b) dosarele aflate pe rolul instantelor de judecata pentru litigiile avand ca obiect contestatiile la executarea silita sau contestatiile impotriva actelor prin care se dispun si se duc la indeplinire masurile asiguratorii, precum si in cazul litigiilor care privesc procedurile de insolventa, aferente creantelor;
c) situatia soldurilor creantelor;
d) situatia sumelor platite in plus fata de obligatia de plata;
e) orice alte informatii/documente disponibile, necesare urmaririi si verificarii sumelor datorate