Ghidul se adresează persoanelor juridice romane care, care, prin derogare de la prevederile Titlului II – Impozitul pe profit – din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completarile ulterioare, au obligatia de platt a impozitului specific, reglementat potrivit legislatiei in domeniu.

Iata mai jos cuprinsul materialului:
1. Cui se adresează acest ghid?
2. Persoanele obligate la plata impozitului specific
3. Declararea mentiunilor
4. Anul fiscal, calculul perioadei impozabile
5. Reguli generale de aplicare a impozitului specific unor activitati
6. Reguli pentru calculul impozitului specific anual
7. Prevederi fiscale referitoare la pierderi fiscale, amortizare, impozitul pe dividende si registrul de evidenta fiscala
8. Reguli privind declararea si plata impozitului specific unor activitati
9. Reguli privind calculul, declararea si plata impozitului specific datorat pentru alte activitati
10. Reguli pentru perioada de inactivitate, incetarea activitatii si alte situatii
11. Cum se pot obtine informatii suplimentare?
12. Legislatia fiscala si materiale informative

_
Ghidul se poate accesa direct de pe site-ul ANAF, aici:

Ghid privind aplicarea impozitului specific unor activitati

Prin bacsis se intelege orice suma de bani oferita in mod voluntar de client, in plus fata de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de catre operatorii economici prevazuti la art. 1 alin. (1), precum si restul dat de vanzator clientului si nepreluat de acesta in mod voluntar. Operatorii economici la care se face referire sunt operatorii economici care incaseaza, integral sau partial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amanuntul, precum si a prestarilor de servicii efectuate direct catre populatie sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.

Urmarim in continuare regulile specifice (din punct de vedere fiscal) privind bacsisurile:

Taxa pe valoarea adaugata aferenta sumelor reprezentand bacsisurile

Potrivit OUG 8/2015, operatorii economici utilizatori stabilesc printr-un regulament de ordine interioara daca veniturile provenite din incasarea bacsisului raman la dispozitia lor sau constituie o sursa de alte venituri care se distribuie salariatilor. In cazul in care bacsisul se distribuie salariatilor, acesta nu poate fi asimilat unei livrari de bunuri sau unei prestari de servicii.

Interpretata, aceasta prevedere conduce la urmatoarele doua concluzii:
– in cazul in care bacsisul se distribuie salariatilor, suma astfel incasata nu poate fi asimilata unei livrari de bunuri sau prestari de servicii. Cu alte cuvinte, pentru aceasta suma nu se colecteaza si nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata, suma incasata fiind, in acest caz, neimpozabila din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata.
Exemplu: SC Restaurant SRL incaseaza, in cursul unei zile, 20.000 lei reprezentand contravaloarea serviciilor de alimentatie oferite clientilor, alaturi de care inregistreaza suma de 2.000 lei reprezentand bacsis (presupus 10%). Se considera, pentru simpleificare, TVA de 24% (de la 1 Iunie pentru alimente TVA va fi de 9%). Prin regulamentul de ordine interioara s-a stabilit ca bacsisul va fi distribuit personalului salariat. In acest caz, inregistrarile in contabilitate vor fi:

Inregistrarea contravalorii meselor servite:

Inregistrarea bacsisului

– in cazul in care bacsisul ramane la dispozitia agentilor economici, suma astfel incasata va constitui baza de impozitare pentru taxa pe valoarea adaugata.
Inregistrarea bacsisului se va face astfel:

Impozit pe venit / impozit pe profit

Din punctul de vedere al impozitarii veniturilor (impozit pe profit, impozit pe veniturile microintreprinderilor), sumele reprezentand bacsisurile se vor impozita astfel:

– in cazul in care societatea este inregistrata ca platitoare de impozit pe profit, daca se decide ca sumele sa ramana la dispozitia societatii, se va datora impozit pe profit in cuantul de 16% din suma incasata (suma neta, dupa eliminarea TVA – in exemplul anterior se va datora impozit pentru suma de 1.613 lei; daca suma va fi distribuita salariatilor, concomitent cu venitul inregistrat de 2.000 lei se va inregistra o cheltuiala de aceeasi valoarea, astfel incat baza impozabila este zero.

– in cazul in care societatea este inregistrata ca platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor, suma reprezentand bacsis va fi impozabila (se va aplica procentul de 3%). Numai baza de impozitare va fi diferita, respectiv 1.613 lei in cazul in care suma va ramane la dispozitia societatii sau 2.000 lei in cazul in care suma va fi distribuita salariatilor.

Impozit pe venit aferent sumelor acordate salariatilor din bacsis

Impozitul pe venit se calculeaza si se retine la sursa, evident, numai in cazul in care decizia societatii este de a acorda sumele reprezentand bacsis, salariatilor. Codul fiscal inca nu reglementeaza aceasta sursa de venit iar OUG 8/2015 nu face referire la el, insa solutia reiese din precizarile Guvernului.

Pornind de la exemplul de mai sus, suma bruta acordata salariatilor este de 2.000 lei, rezultand un impozit de 320 lei (16%).

Distribuirea bacsisului acordat salariatilor se va inregistra astfel:

Retinerea impozitului pe venit:

Important: pentru bacsisuri se datoreaza doar impozit pe venit. Nu se retin si nici societatea nu datoreaza contributii sociale.

Solutie contabila:

Potrivit art. 77 din Codul fiscal, veniturile sub forma de premii se impun, prin retinerea la sursa, cu o cota de 16% aplicata asupra venitului net realizat din fiecare premiu.

Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine platitorilor de venituri.

Nu sunt impozabile veniturile obtinute din premii si din jocuri de noroc, in bani si/sau in natura, sub valoarea sumei neimpozabile stabilita in suma de 600 lei, realizate de contribuabil:

a) pentru fiecare premiu;

b) pentru castigurile din jocuri de noroc, de la acelasi organizator sau platitor intr-o singura zi.

Impozitul calculat si retinut in momentul platii este impozit final.

Impozitul pe venit astfel calculat si retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.

In contabilitatea asociatiei ce acorda premiul se inregistreaza:

623                                                 =                       462

Cheltuieli de protocol,                                   Creditori diversi

reclama si publicitate

– retinerea impozitului

462                                             =                    446

Creditori diversi                          Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

– plata sumei nete

462                                           =    5311

Creditori diversi                       Casa in lei

Autor: Gabi Popescu

Intrebare:

O firma din strainatate are de efectuat o lucrare in Romania pe durata determinata.In acest scop doreste sa angajeze forta de munca din Romania si sa faca salarizarea in tara respectiva.Este posibil?Daca da,care este procedura si ce documente sunt necesare?

Raspuns:

Conform art.8 alin.(1) si (2) Cod fiscal, sediul permanent este un loc prin care se desfasoare integral sau partial activitatea unui nerezident.

Un sediu permanent presupune un loc de conducere, sucursala, birou, fabrica, magazine, atelier, precum si locul in care continua sa se desfasoare o activitate cu activele si pasivele unei persoane juridice romane care intra intr-un process de reorganizare.

In cazul de mai sus, o persoana juridica nerezidenta desfasoara activitate in Romania pe o durata determinata. Intelegem ca domeniul de activitate desfasurata se incadreaza in cod CAEN 2562, deci nu presupune un santier de constructii, proiect de constructie, conform art.8 alin.(3) Cod fiscal.

Din pacate nu avem informatii suficiente despre tipul activitatii desfasurate si perioada de timp in care persoana juridical nerezidenta va desfasura aceasta activitate pentru a o putea incadra exact din punct de vedere fiscal.

Persoana juridica nerezidenta intentioneaza sa angajeze forta de munca din Romania pentru desfasurarea activitatii pe teritoriul national.

Angajarea salariatilor nu poate fi posibila decat daca respectiva persoana juridica nerezidenta este inregistrata atat juridic , cat si fiscal la organele si institutiile in drept.

Astfel, va trebui sa se inregistreze juridic la ONRC (Registrul comertului), dupa care se va inregistrafisca la autoritatea fiscala de care apartine. Isi va declara obligatiile fiscal, inclusive cele cu privire la obligatiile salariale, prin completarea si depunerea vectorului fiscal – D010.

Va respecta prevederile Codului fiscal cu privire la impozitele si taxele salariale (retinere, declarare si plata), precum si la toate celelalte taxe si impozite cu privire la impozitul pe profit, TVA.

Autor: Adrian Benta

La marfurile care sunt lipsa in stoc dar care au fost achizitionate din U.E. se face ajustare TVA? La achizitie s-a facut taxare inversa prin formula 4426=4427.

Raspuns:

Ajustarea TVA pentru marfurile lipsa se efectueaza conform prevederilor art. 148 din Codul fiscal chiar daca obligatia de plata a TVA pentru achizitia intracomunitara efectuata a fost indeplinita prin aplicarea regimului de taxare inversa prin formula contabila 4426 = 4427. Regimul de taxare inversa  este o  facilitate fiscala  de care beneficiaza   persoana  impozabila inregistrata in scopuri de TVA  care evidentiaza pentru o achizitie intracomunitara de bunuri, impozabila in Romania:

• obligatia de plata prin creditul contului 4427, suma care se raporteaza prin decontul de TVA cod 300 la randul 5 ,,Achizitii intracomunitare de bunuri pentru care    cumparatorul este obligat la plata TVA (taxare inversa),,  cu report la randul 5.1;
• dreptul de deducere prin debitul contului 4426, suma care se raporteaza prin decontul de TVA cod 300 la randul 18, cu report la randul 18.1.

Astfel, se considera ca suma TVA deductibila din rulajul debitor al contului 4426 declarata prin decontul de TVA cod 300 la randul 18, a fost efectiv dedusa    prin preluarea acesteia la urmatoarele randuri din decont:

• randul 27  ,,TOTAL TAXA DEDUCTIBILA (suma de la rd. 18 pana la   rd. 25, cu exceptia celor de la rd. 18.1, 20.1);
•  randul 28 ,,SUB-TOTAL TAXA DEDUSA CONFORM ART. 145 SI ART. 145^1  SAU ART. 147 SI ART. 145^1,,;
•  randul 32  denumit,,TOTAL TAXA DEDUSA (rd. 28 + rd. 29 + rd. 30 + rd. 31),,.

Ajustarea TVA aferenta bunurilor  mobile lipsa din gestiune  se efectueaza conform prevederilor  art. 148, alin.      (1)  lit. c) din Codul fiscal  ,,In conditiile in care regulile privind livrarea catre sine sau prestarea catre sine nu se aplica, deducerea initiala se ajusteaza in urmatoarele cazuri: ……c) persoana impozabila isi pierde dreptul de deducere a taxei pentru bunurile mobile nelivrate …… precum ….., bunuri lipsa din gestiune…,,. Operatiunea se evidentiaza in jurnalul pentru cumparari cu semnul minus se raporteaza, de asemenea,  cu semnul minus, in decontul de TVA cod 300 la randul 30  denumit ,,Regularizari taxa dedusa,, corespunzator rulajului creditor al contului 4426 din  inregistrarea  contabila 635 sau 658 = 4426.

Intrebare:

Societatea a solicitat rambursare de tva la 28.02.2014. La 31.12.2008 avea tva de recuperat 90.000 lei; intre anii 2009-2011 a avut tva de plata 46.000, pe care i-a dedus din 90.000, ramanand tva de recuperat 44.000. Aceasta suma a fost preluata in deconturi pana la 01.08.2012 cand cf art 153 alin.9 lit.e este anulta ro. Aceasta suma de recuperat am renuntat la ea. In anul 2013 am redevenit platitori de tva, avem activitate economica si am solicitat rambursare tva ( suma provine numai din 2013-ian.,febr.2014). Anaf ne face decizie de impunere pt.suma de 44.000 deoarece nu recunoaste soldul de la 31.12.2008. Este corect?

Raspuns: 

Potrivit prevederilor art. 135 din Codul de procedura fiscala, dreptul contribuabililor de a cere compensarea sau restituirea creantelor fiscale se prescrie in termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a luat nastere dreptul la compensare sau restituire.

Conform prevederilor art. 147^3, in cazul taxei pe valoarea adaugata de rambursat regularizarea acesteia se poate face, fie de catre contribuabili prin compensarea efectuata prin decontul de taxa pe valoarea adaugata cu taxa de plata rezultata din decontul lunii anterioare sau din deconturile lunilor urmatoare, fara avizul organului fiscal, fie de catre organele fiscale, prin compensare din oficiu sau prin solicitarea adresata in scris, fie prin rambursare de catre organele fiscale.

Suma de 44.000 reprezentand TVA de rambursat este considerata prescrisa in anul 2014 aceasta provenind din perioade anterioare, mai mari de 5 ani.

Poate fi analizata componenta soldului de 44.000 lei, deoarece prescriptia poate interveni mai repede, daca unele sume componente ale soldului sunt mai vechi, dar chiar daca suma este aferenta anului 2008, termenul de 5 ani de la data de 1 ianuarie 2009 se incheie la 31 decembrie 2013.

Practic la aceasta data s-a sters soldul de 44.000 lei de recuperat din perioada anterioara anului 2009.

Autor: Adrian Benta

In conformitate cu prevederile pct. 46 alin. (3) din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul fisical, astfel cum a fost modificat prin HG 84/2013  incepand cu 14.03.2013, pentru achizitiile de bunuri si servicii pe baza de bonuri fiscale emise in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, deducerea taxei pe valoare adaugata poate fi justificata cu bonurile fiscale care indeplinesc conditiile unei facturi simplificate in conformitate cu prevederile art. 155 alin. (11), (12) si (20) din Codul fiscal daca furnizorul/prestatorul a mentionat pe bonul fiscal cu ajutorul aparatului de marcat electronic fiscal codul de inregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului.

Astfel, incepand cu 14.03.2013, deducerea TVA poate fi justificata cu bonuri fiscale care indeplinesc conditiile unei facturi simplificate pentru orice achizitii efectuate (carburanti, alte bunuri si servicii), daca furnizorul/prestatorul a mentionat pe bonul fiscal cu ajutorul aparatului de marcat electronic fiscal codul de inregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului.

Facturile emise in sistem simplificat trebuie sa contina cel putin urmatoarele informatii:

a) data emiterii;

b) identificarea persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;

c) identificarea tipului de bunuri sau servicii furnizate;

d) suma taxei colectate sau informatiile necesare pentru calcularea acesteia;

e) in cazul documentelor sau mesajelor tratate drept factura o referire specifica si clara la factura initiala si la detaliile specifice care se modifica.

Pana la intarea in vigoare a acestor modificari deducerea taxei pe valoare adaugata putea fi justificata cu bonurile fiscale emise conform Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligatia agentilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, doar pentru achizitiile de carburanti auto si doar daca bonurile erau stampilate si aveau inscrise denumirea cumparatorului si numarul de inmatriculare a autovehiculului.

Aceste modificari nu se aplica si pentru deducerea cheltuielilor cu impozitul pe profit.

Pentru a fi deduse la determinarea profitului impozabil cheltuielile inregistrate in contabilitate trebuie sa aiba la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune.

Pentru a inregistra in contabilitate cheltuielile cu bunurile si serviciile achizitionate cu bon fiscal, indiferent de valoarea acestora, entitatea fie solicita furnizorului factura aferenta bunurilor livrate/serviciilor prestate, avand ca anexa bonul fiscal emis de aparatul de marcat electronic fiscal, fie justifica cheltuielile efectuate cu documente care atesta intrarea in gestiune a bunurilor achizitionate (Nota de receptie si constatare de diferente), cu ordin de deplasare, decont de cheltuieli, la care se anexeaza bonul fiscal, documentele respective fiind aprobate de persoana care autorizeaza efectuarea acestor cheltuieli.

Autor: Irina Dumitrescu

Contractele/Documentele incheiate de persoane juridice romane, persoane fizice rezidente, precum si sediile permanente din Romania apartinand persoanelor juridice straine cu persoane juridice straine sau persoane fizice nerezidente pentru activitati desfasurate in afara teritoriului Romaniei nu fac obiectul inregistrarii.

Pentru incadrarea ca sediu permanent a unui santier de constructii sau a unui proiect de constructie, ansamblu ori montaj sau a activitatilor de supraveghere legate de acestea si a altor activitati similare se va avea in vedere data de incepere a activitatii din contractele incheiate sau orice alte informatii ce probeaza inceperea activitatii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate in mod direct cu primul contract ce a fost executat se adauga la perioada care s-a consumat la realizarea contractului de baza.

Procedura de inregistrare a contractelor/documentelor incheiate cu persoane juridice straine sau persoane fizice nerezidente este aprobata prin OANAF 1400/2012.

Organul fiscal competent

Inregistrarea contractelor, indiferent de durata acestora, se efectueaza la organele fiscale teritoriale in a caror raza persoanele juridice romane, persoanele fizice rezidente, precum si sediile permanente din Romania apartinand persoanelor juridice straine, beneficiare ale activitatilor isi au domiciliul fiscal.

Persoanele juridice romane care au calitatea de contribuabili mari si mijlocii inregistreaza contractele la organul fiscal competent pentru administrare.

Atunci cand nu este incheiat contract in forma scrisa, se inregistreaza documentele care justifica prestarile efective de servicii pe teritoriul Romaniei: situatii de lucrari, procese-verbale de receptie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, studii de piata sau orice alte documente corespunzatoare.

Formular

Inregistrarea contractelor/documentelor care justifica prestarile efective de servicii pe teritoriul Romaniei se realizeaza prin depunerea, la organul fiscal competent a “Declaratiei de inregistrare a contractelor/documentelor care justifica prestarile efective de servicii pe teritoriul Romaniei, initiale/aditionale (conexe), incheiate cu persoane juridice straine sau persoane fizice nerezidente”.

Termen de depunere

Declaratia se depune pentru fiecare contract sau document care justifica prestarile efective de servicii efectuate pe teritoriul Romaniei, in termen de 30 de zile de la data incheierii contractelor sau de la data emiterii oricaror documente prevazute de lege. In situatia in care in datele declarate initial intervin modificari, acestea se declara in termen de 30 de zile de la data producerii acestora, prin depunerea unei declaratii rectificative.

Sanctiuni

Neindeplinirea obligatiei de inregistrare a contractelor/documentelor care justifica prestarile efective de servicii pe teritoriul Romaniei se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei, pentru persoanele fizice, si cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei, pentru persoanele juridice, conform prevederilor art. 219 alin. (2) lit. d) din Codul de procedura fiscala.

Intrebare:

Societatea noastra achizitioneaza 100 sticle de vin de la un producator autorizat. Aceste sticle vrem sa le livram in Olanda cu transport inclus.Deci vom avea pe factura 100 sticle de vin si transport x lei. Tansportul efectiv il face o soc de transport. Ce formulare se intocmesc legat de transportul produselor accizabile?

Precizez ca nu suntem inregistrati ca platitori de accize iar vinul este linistit.

Raspuns:

Din perspectiva regimului accizelor reglementat la titlul VII – Accize si alte taxe speciale din Codul fiscal si normele metodologice de aplicare a acestuia, pentru deplasarea intracomunitara a produselor supuse accizelor armonizate din Romania catre un alt stat membru UE se utilizeaza urmatoarele documente specifice:

• documentul administrativ electronic (e-DA) pentru deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv de accize (a se vedea art.206^31 din Codul fiscal, pct.91 de la titlul VII din Normele metodologice);
• documentul de insotire pentru deplasarea produselor accizabile deja eliberate pentru consum (a se vedea art.206^45 si art.206^46 din Codul fiscal , pct.102 de la titlul VII din Normele metodologice).

Prin urmare, pe langa factura si documentul de transport aferent modalitatii de transport folosita (transport rutier, feroviar, maritim, aerian) se intocmeste si unul din documentele enumerate anterior potrivit calitatii societatii dumneavoastra si a beneficiarului din Olanda, intrucat vinul este un produs supus accizelor armonizate.

Avand in vedere elementele prezentate, deducem ca producatorul este autorizat in Romania ca antrepozitar pentru productia de vinuri linistite, iar societatea dumneavoastra ar fi doar un simplu comerciant de vinuri (autorizat totusi potrivit art.206^69 alin.(2) din Codul fiscal). Despre calitatea beneficiarului din Olanda nu se precizeaza nimic, ramanand sa presupunem ca ar fi tot un simplu comerciant de vinuri (nu este autorizat ca antrepozitar autorizat sau destinatar inregistrat). In aceasta situatie, deplasarea intracomunitara a vinului linistit se realizeaza in regim cu accize platite (vinul a fost deja eliberat pentru consum in Romania) si este insotita de documentul de insotire prevazut la art.206^45 din Codul fiscal.

In Monitorul Oficial din 25/04/2014 a fost publicata OUG 19/2014  pentru modificarea si completarea Legii 571/2003 privind Codul fiscal, in sensul scutirii de la plata a profitului reinvestit.

Potrivit ordonantei, agentii economici vor fi scutiti integral de la plata impozitului pentru profitul reinvestit in echipamente tehnologice, respectiv masini, utilaje si instalatii de lucru astfel cum sunt prevazute in subgrupa 2.1 din Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, folosite in scopul desfasurarii activitatii economice.

Scutirea se aplica pentru echipamentele tehnologice considerate noi. Profitul investit reprezinta soldul contului de profit si pierdere, respectiv profitul contabil brut cumulat de la inceputul anului, in anul punerii in functiune a echipamentelor tehnologice respective. Scutirea de impozit pe profit se acorda in limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectiva.

In cazul echipamentelor tehnologice care se realizeaza pe parcursul mai multor ani consecutivi, facilitatea se acorda pentru investitiile puse in functiune partial in anul respectiv, in baza unor situatii partiale de lucrari.

Contribuabilii care beneficiaza de aceasta facilitate nu pot opta pentru metoda de amortizare accelerata pentru echipamentele tehnologice respective.

Scutirea se calculeaza trimestrial sau anual, dupa caz. Suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit pe profit, mai putin partea aferenta rezervei legale, se repartizeaza la sfarsitul exercitiului financiar, cu prioritate pentru constituirea rezervelor, pana la concurenta profitului contabil inregistrat la sfarsitul exercitiului financiar. In cazul in care la sfarsitul exercitiului financiar se realizeaza pierdere contabila nu se efectueaza recalcularea impozitului pe profit aferent profitului investit, iar contribuabilul nu repartizeaza la rezerve suma profitului investit.

Rezerva constituita se va impozita la momentul utilizarii sub orice forma, precum si in cazul operatiunilor de reorganizare, daca societatea beneficiara nu preia aceasta rezerva.

Pentru aplicarea acestei facilitati fiscale va fi luat in considerare profitul contabil inregistrat incepand cu 1 iulie 2014 si investit in echipamente tehnologice, masini, utilaje si instalatii de lucru produse sau achizitionate dupa aceasta data. Scutirea de impozit a profitului reinvestit se va aplica  pana la data de 31 decembrie 2016 inclusiv.

Contribuabilii care beneficiaza de aceasta facilitate au obligatia de a pastra in patrimoniu echipamentele tehnologice respective cel putin o perioada egala cu jumatate din durata de utilizare economica, stabilita potrivit reglementarilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani. In cazul nerespectarii acestei conditii, pentru sumele respective se recalculeaza impozitul pe profit si se percep creante fiscale accesorii potrivit Codului de procedura fiscala, de la data aplicarii facilitatii, potrivit legii. In acest caz, contribuabilul are obligatia depunerii declaratiei fiscale rectificative. Nu intra sub incidenta acestor prevederi echipamentele tehnologice care se inscriu in oricare dintre urmatoarele situatii:

a) sunt transferate in cadrul operatiunilor de reorganizare, efectuate potrivit legii;

b) sunt instrainate in procedura de lichidare/faliment, potrivit legii;

c) sunt distruse, pierdute sau furate, in conditiile in care aceste situatii sunt demonstrate sau confirmate in mod corespunzator de contribuabil. In cazul echipamentelor tehnologice furate, contribuabilul demonstreaza furtul pe baza actelor doveditoare emise de organele judiciare.

Agentii economici care trec de la sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor la impozit pe profit,  pentru aplicarea facilitatii iau in considerare profitul contabil brut cumulat de la inceputul anului investit in echipamentele tehnologice puse in functiune incepand cu trimestrul in care acestia au devenit platitori de impozit pe profit.

Autor: Irina Dumitrescu

Raspuns:
Operatiunile care se fac cu ocazia lichidarii societatiilor comerciale sunt cuprinse in OMFP 1376/2004. Enumeram in ordine operatiunile incepand cu:
– valorificarea elementelor de active ;
– apoi se achita datoriilor societatii comerciale ;
-stabilirea rezultatului lichidarii (profit sau pierdere) calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit/venit si a impozitului pe dividende in urma actiunii de dizolvare/lichidare;

Ca si ordine in cazul lichidarii mai intai se va stabili rezultatului lichidarii (profit sau pierdere) si stabilirea impozitelor aferente iar la urma se va trece la efectuarea partajului capitalului propriu (activului net) al societatii comerciale, rezultat din lichidare, in functie de:
a) prevederile statutului si/sau ale contractului de societate;
b) hotararea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, consemnata in registrul sedintelor adunarii generale;
c) cota de participare la capitalul social.

Partajul consta in impartirea capitalului propriu (activului net), rezultat din lichidare, intre actionarii sau asociatii societatii comerciale.

Asadar , in urma lichidarii se va achita impozit pe profit/venit daca este cazul si impozit pentru excedentul distribuit asociatilor peste aportul la capitalul social.
Potrivit prevederilor art. 7 pct. 12 din Codul fiscal, dividend – este o distribuire in bani sau in natura, efectuata de o persoana juridica unui participant la persoana juridica, drept consecinta a detinerii unor titluri de participare la acea persoana juridica, exceptand urmatoarele:
a) o distribuire de titluri de participare suplimentare care nu modifica procentul de detinere a titlurilor de participare ale oricarui participant la persoana juridica;
b) o distribuire efectuata in legatura cu dobandirea/rascumpararea titlurilor de participare proprii de catre persoana juridica, ce nu modifica pentru participantii la persoana juridica respectiva procentul de detinere a titlurilor de participare;
c) o distribuire in bani sau in natura, efectuata in legatura cu lichidarea unei persoane juridice;
d) o distribuire in bani sau in natura, efectuata cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de catre participanti;
e) o distribuire de prime de emisiune, proportional cu partea ce ii revine fiecarui participant.

Astfel, distribuirea in bani sau in natura, efectuata in legatura cu lichidarea unei persoane juridice nu constituie dividend.

Din punct de vedere a impozitului pe profit:
Potrivit prevederilor art 27 alin (2) , distribuirea de active de catre o persoana juridica romana catre participantii sai, fie sub forma de dividend, fie ca urmare a operatiunii de lichidare, se trateaza ca transfer impozabil, exceptandu-se cazurile prevazute la alin. (3).
Potrivit prevederilor pct. 80-81 din Normele metodologice date in aplicarea art. 27.
Distribuirea de active de catre o persoana juridica romana catre participantii sai se poate realiza in cazul lichidarii.

Profitul impozabil in cazul lichidarii se calculeaza ca diferenta intre veniturile si cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, calculate cumulat de la inceputul anului fiscal, luandu-se in calcul: profitul din lichidarea patrimoniului, sumele din anularea provizioanelor, sumele inregistrate in conturi de capitaluri proprii constituite din profitul brut si care nu au fost impozitate la data constituirii, alte elemente similare veniturilor si cheltuielilor. In cazul in care, in declaratia de impozit pe profit aferenta anului anterior lichidarii contribuabilul a inregistrat pierdere fiscala, aceasta se va recupera din profitul impozabil calculat cu ocazia lichidarii.

La calculul impozitului pe profit datorat de contribuabilii care isi inceteaza existenta in urma operatiunilor de lichidare nu sunt impozitate: rezervele constituite din profitul net, sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit, repartizate ca surse proprii de finantare pe parcursul perioadei de functionare, potrivit legii, rezervele constituite din diferente de curs favorabile capitalului social in devize sau din evaluarea disponibilului in devize, in conformitate cu actele normative in vigoare, daca legea nu prevede altfel.
Asadar , mai intai se stabileste profitul din lichidare (Venituri-cheltuieli si celelalte elemente mentionate mai sus) si se calculeaza impozitul pe profit

Impozit in urma lichidarii- este chiar impozitul pe profit calculat de societate, daca este platitoare de astfel de impozit la momentul lichidarii, cu ocazia unor profituri care ar rezulta din lichidare (vinzare active, prescriere creditori etc) si rezerva legala;

Din detaliile firmei am observat ca nu aveti calitatea de platitoare de impozit pe profit . In cazul in care firma este micro, se plateste impozit pe veniturile microintreprinderii pentru vinzari active, prescriere creditori etc, nu si pentru rezerva legala.
Avand in vedere ca asociatul este persoana fizica nerezidende , in cazul distribuirii sumelor rezultate din lichidarea societatii , se aplica prevederile art.115 alin. ( 1) lit q) potrivit caruia sunt considerate venituri impozabile obtinute din Romania venituri realizate de nerezidenti din lichidarea unei persoane juridice romane.
Venitul brut realizat din lichidarea unei persoane juridice romane reprezinta suma excedentului distributiilor in bani sau in natura care depaseste aportul la capitalul social al persoanei fizice/juridice beneficiare. Astfel, dupa ce se achita impozitul pe profit/micro suma distribuita asociatilor peste aportul la capitalul social se impoziteaza cu cota de 16% potrivit prevederilor art. 116 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal. In situatia in care se va prezenta certificatul de rezidenta fiscala eliberat de catre autoritatea competenta din statul de rezidenta al persoanei fizice , se va aplica prevederile din Conventia pentru evitarea dublei impunerii.

Potrivit prevederilor pct. 143 indice 2 din Normele metodologice de aplicare , in cazul dizolvarii fara lichidare a unei persoane juridice la transmiterea universala a patrimoniului societatii catre asociatul unic, proprietatile imobiliare din situatiile financiare vor fi evaluate la valoarea justa, respectiv pretul de piata.

Baza impozabila in cazul dizolvarii fara lichidare a unei persoane juridice se stabileste astfel:
a) determinarea sumei reprezentand diferenta intre valoarea elementelor de activ si sumele reprezentand datoriile societatii;
b) determinarea excedentului sumei stabilite la pct. a) peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare.

Concluzie:
Astfel se va stabili rezultatul din lichidare si impozit pe profit/ venit ;
Suma distribuita asociatului peste aportul la capitalul social se va impozita potrivit prevederilor art.115 alin. (1) lit.q )
In situatia in care se va distribui asociatului activul, aceasta va fi evaluat la valoarea de piata. Baza impozabila se va stabili conform prevederilor mai sus mentionate, determinindu-se impozitul potrivit prevederilor art.115 alin. (1) lit.q ) din Codul fiscal.

Raspuns:

Imprumutul, fiind contractat de firma mama si probabil urmand a fi rambursat de aceasta, va fi inregistrat in contabilitatea acesteia si nu in contabilitatea sucursalei din Romania. Sucursala din Romania va recunoaste o datorie catre firma mama, care i-a oferit suma necesara pentru achizitia cladirii.

Contul 4511 ”Decontari intre entitati afiliate” poate avea sold la 31 decembrie (el nu trebuie inchis artificial).
Soldul contului reprezinta – conform capitolului “Functiunea conturilor” din OMFP 3055/2009:
• soldul debitor – creantele entitatii
• soldul creditor – datoriile entitatii in relatiile cu entitatile afiliate.

Buna ziua,
Firma impozabila cu sediul in Olanda, refactureaza pentru firma impozabila din Romania, cazare hotel la Riga (Letonia),unde s-a efectuat training de catre firma din Olanda.Factura emisa este fara TVA.
Firma din Romania aplica taxarea inversa si declara aceasta factura in declaratia 390?
Va multumesc anticipat pentru raspuns!

Raspuns (oferit de ANAF Valcea):

Potrivit prevederilor art. 133 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, locul prestarii serviciilor de cazare in sectorul hotelier sau in sectoare cu functie similara este considerat a fi locul unde sunt situate bunurile imobile.
Conform pct. 14 alin. (1) din HGR nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, serviciile prevazute la art. 133 alin. (4) din Codul fiscal, respectiv si serviciile de cazare in sectorul hotelier, fac exceptie de la regulile generale prevazute la art. 133 alin. (2) si (3) din Codul fiscal in ceea ce priveste stabilirea locului prestarii. Aceste servicii nu se declara in declaratia recapitulativa mentionata la art. 156 indice 4 (cod 390) din Codul fiscal, indiferent de statutul beneficiarului, si nici nu se aplica prevederile referitoare la inregistrarea in scopuri de taxa, care sunt specifice prestarilor si achizitiilor intracomunitare de servicii.
Avand in vedere prevederile legale de mai sus, nu aveti obligatia declararii serviciilor de cazare primite si nici obligatia platii taxei pe valoarea adaugata (taxare inversa) intrucat locul prestarii acestor servicii este in Letonia.

Aceasta speta a fost preluata de pe site-ul www.finantevalcea.ro.

Am un PFA ce desfasoara activitate in asigurari, neplatitor de TVA in Romania si urmeaza sa fac un curs de asigurari prestat de un furnizor din Anglia, platitor de TVA in Anglia.
Pentru parcurgerea cursurilor sunt doua variante:
-online, fara a ma deplasa in Anglia
-direct, cu deplasare in Anglia.
As dori sa stiu la fiecare din cele doua situatii daca trebuie urmatoarele:
-sa ma inregistrez ca platitor de TVA pentru operatiuni intracomunitare prin declaratia 091
-sa ma inregistrez in ROI prin declaratia 095
-sa depun declaratia 390 pentru achizitie servicii intracomunitare
-sa depun decontul special 301 si sa platesc TVA 24% din valoarea facturii
sau nu trebuie sa urmez nicio procedura, iar furnizorul din Anglia imi va emite factura cu TVA-ul lui?

Raspuns (oferit de ANAF Valcea):
Conform art. 133 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codful fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, locul de prestare a serviciilor catre o persoana impozabila care actioneaza ca atare este locul unde respectiva persoana care primeste serviciile isi are stabilit sediul activitatii sale economice.
Potrivit pct. 13 alin. (13) din normele metodologice date in aplicarea art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, serviciile de care beneficiaza persoane impozabile stabilite in Romania si care sunt prestate de un prestator persoana impozabila care nu este stabilit in Romania, au locul prestarii in Romania, fiind aplicabile cotele de TVA prevazute la art. 140 din Codul fiscal sau, dupa caz, scutirile de TVA prevazute la art. 141, 143, 144 sau 144^1 din Codul fiscal. Atunci cand prestatorul este o persoana impozabila stabilita in alt stat membru, beneficiarul persoana impozabila stabilita in Romania realizeaza o achizitie intracomunitara de servicii care se declara in declaratia recapitulativa prevazuta la art. 156^4 din Codul fiscal, daca serviciul nu este scutit de taxa. In situatia in care beneficiarul persoana impozabila stabilita in Romania nu este inregistrat in scopuri de taxa, trebuie sa indeplineasca obligatiile specifice de inregistrare pentru achizitii intracomunitare de servicii prevazute la art. 153 sau 153^1din Codul fiscal.
Avand in vedere prevederile legale invocate si situatia prezentata de dvs., pentru serviciile de care urmeaza sa beneficiati, sunt aplicabile prevederile art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, in consecinta trebuie sa va inregistrati in scopuri de TVA pentru achizitii de servicii intracomunitare conform art. 153^1 din Codul fiscal si in Registrul operatorilor intracomunitari conform art. 158^2 din Codul fiscal.Intrucat serviciul este scutit de taxa conform art. 141 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal, nu aveti obligatii declarative si de plata.

Aceasta speta a fost preluata de pe site-ul www.finantevalcea.ro.

Potrivit Art. 97 din Codul de procedura fiscala, Proceduri si metode de control fiscal,
(1) In realizarea atributiilor, inspectia fiscala poate aplica urmatoarele proceduri de control:
a) controlul inopinat, care consta in activitatea de verificare faptica si documentara, in principal, ca urmare a unei sesizari cu privire la existenta unor fapte de incalcare a legislatiei fiscale, fara anuntarea in prealabil a contribuabilului;
b) controlul incrucisat, care consta in verificarea documentelor si operatiunilor impozabile ale contribuabilului, in corelatie cu cele detinute de alte persoane; controlul incrucisat poate fi si inopinat.
(2) La finalizarea controlului inopinat sau incrucisat se incheie proces-verbal.

Astfel incat, la finalizarea controlului a fost incheiat PV ___ / _________.

Totodata, trebuie precizat ca potrivit Art. 85 din Codul de procedura fiscala – Stabilirea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat
(1) Impozitele, taxele, contributiile si alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc astfel:
a) prin declaratie fiscala, in conditiile art. 82 alin. (2) si art. 86 alin. (4);
b) prin decizie emisa de organul fiscal, in celelalte cazuri.

Astfel, obligatiile fiscale inscrise in procesul verbal contestat nu sunt stabilite cu titlu definitiv in sarcina contestatoarei deoarece, asa cum prevede Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1304/2004 privind modelul si continutul formularelor si documentelor utilizate in activitatea de inspectie fiscala, procesul verbal “ nu are ca rezultat intocmirea unei decizii de impunere” si se anexeaza la raportul de inspectie fiscala.

Art. 109 alin.(1) si (3) din Ordonanta Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala republicata, prevede:
1) Rezultatul inspectiei fiscale se consemneaza, in scris, intr-un raport de inspectie fiscala, in care se prezinta constatarile inspectiei fiscale din punct de vedere faptic si legal.
(3) Raportul de inspectie fiscala sta la baza emiterii:
a) deciziei de impunere, pentru diferente de obligatii fiscale aferente perioadelor verificate;
b) deciziei de nemodificare a bazei de impunere, daca nu se constata diferente de obligatii fiscale.

Astfel, activitatea de Inspectie fiscala va definitiva inspectia fiscala urmand sa incheie un raport de inspectie fiscala la care va anexa si procesul verbal contestat si va emite decizia de impunere impotriva careia se va putea exercita calea administrativa de atac.

Tinand seama de cele aratate in continutul deciziei respectiv faptul ca SC X SRL a formulat prematur contestatie si in temeiul prevederilor art.213 alin.(5) din Ordonanta Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala republicata, care precizeaza:
“Organul de solutionare competent se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond, iar cand se constata ca acestea sunt intemeiate, nu se va mai proceda la analiza pe fond a cauzei” contestatia va fi respinsa fara a se mai antama fondul cauzei.

Fata de cele precizate si in temeiul pct.12.1. din Instructiunile pentru aplicarea titlului IX din Ordonanta Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, aprobate prin Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr.2137/2011, care precizeaza:
Contestatia poate fi respinsa ca:
e) prematur formulata, in situatia in care sumele contestate nu sunt individualizate prin titlu de creanta si in situatia in care nu au fost emise decizii privind baza de impunere

In concluzie, rezultatele controlului inopinat, inscrise in procesul verbal, care invoca obligatii suplimentare ale contribuabilului nu reprezinta obligatii stabilite cu titlu definitiv in sarcina contribuabilului si nu pot face obiectul unei contestatii. Numai in momentul in care activitatea de Inspectie fiscala va definitiva si inspectia fiscala si va incheia un raport de inspectie fiscala la care va anexa si procesul verbal contestat, se va emite decizia de impunere, iar impotriva careia se va putea exercita calea administrativa de atac.

 
Sursa: Ministerul Finantelor Publice, Agentia Nationala de Administrare Fiscala – Decizia nr. 2 din 15.01.2013