Potrivit Constitutiei Romaniei, dispozitiile din legile in vigoare constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Guvernul nu pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. In aceste conditii, Guvernul doreste sa modifice aceste doua prevederi.

Asadar, in cursul anului 2015 Curtea Constitutionala a adoptat doua decizii de neconstitutionalitate care privesc dispozitii ale Legii nr. 53/2003-Codul muncii, republicata, cu modificarile și completarile ulterioare.

Prin Decizia nr. 279/2015, publicata in Monitorul Oficial nr. 431 din 17 iunie 2015, a fost constatata neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 52 alin. (1) lit. b) teza intai, respectiv s-a constatat ca suspendarea contractului individual de munca, ca efect al formularii unei plangeri penale de catre angajator impotriva salariatului, nu intruneste conditia caracterului proportional, masura fiind excesiva in raport cu obiectivul ce trebuie atins.

In Monitorul Oficial nr. 950 din 22 decembrie 2015 a fost publicata Decizia nr. 814/2015 prin care a fost constatata neconstitutionalitatea dispozitiilor art. 60 alin. (1) lit. g), respectiv s-a constatat ca prin aceste dispozitii se interzice concedierea persoanelor care ocupa functii eligibile intr-un organism sindical pentru situatii care nu au legatura cu activitatea sindicala, ceea ce contravine dispozitiilor art. 16 privind egalitatea in fata legii, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privata si ale art. 45 privind activitatea economica din Constitutia Romaniei, republicata.

Iata mai jos dispozitiile legale actuale si dispozitiile legale care ar urma sa le inlocuiasca.

– consolidarea dimensiunii parteneriale in configurarea drepturilor si obligatiilor salariatilor, precum si intarirea garantiilor juridice de care beneficiaza acestia.
– flexibilizarea relatiilor de munca, prin instituirea unei noi modalitati de verificare a aptitudinilor profesionale si personale ale persoanei care solicita angajarea, dar si prin reglementarea unei noi forme de organizare a muncii – telemunca.

Proiectul de lege privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii isi propune echilibrarea relatiilor de munca dintre angajatori si angajati prin urmatoarele modificari:
– Instituirea pentru angajator a obligatiei de a informa salariatul asupra modalitatilor de verificare a aptitudinilor profesionale si personale, precum si asupra obiectivelor de performanta individuala;
– Instituirea in sarcina angajatorului a obligatiei de a comunica in scris salariatului propunerile de modificare a contractului individual de munca;
– Revizuirea reglementarilor privind aplicarea clauzei de neconcurenta. Astfel, ca regula, aceasta clauza isi va produce efectele pe parcursul executarii contractului individual de munca, partile putand stabili aplicarea sa dupa incetarea contractului numai prin exceptie si cu respectarea anumitor conditii prevazute de lege;
– Revizuirea reglementarilor privind aplicarea clauzei de confidentialitate. Clauza de confidentialitate va produce efecte dupa incetarea contractului individual de munca numai in situatii exceptionale, pentru o perioada determinata de timp si in legatura cu anumite categorii de informatii, stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern;
– Reglementarea in detaliu a obiectivelor de performanta. Astfel, obiectivele de performanta fac obiectul negocierii colective, putand fi stabilite pe categorii de salariati, prin contractul colectiv de munca aplicabil sau regulamentul intern, dupa caz. Indeplinirea obiectivelor de performanta constituie conditii de majorare a salariului sau de promovare in cariera. Neindeplinirea lor nu poate constitui motiv de concediere pentru necorespundere profesionala.
– Reglementarea clauzei de obiectiv de performanta;
– Reglementarea perioadei de proba ca modalitate de sine statatoare de verificare a aptitudinilor profesionale si personale ale persoanei care solicita angajarea;
– Stabilirea unei durate mai reduse a perioadei de proba in cazul muncitorilor necalificati;
– Reglementarea unui nou caz de modificare unilaterala a contractului individual de munca de catre angajator. Asadar, angajatorul va putea modifica unilateral durata timpului de munca, pe o perioada ce nu poate depasi 3 luni cumulat intr-un an calendaristic, pentru motive tehnice, tehnologice sau structurale.
– Abrogarea dispozitiei potrivit careia angajatorul poate dispune suspendarea contractului individual de munca in cazul reducerii temporare a activitatii;
Modificarea criteriilor in cazul concedierilor colective. Cu ocazia stabilirii ordinii de prioritate la concediere, nu vor putea fi utilizate criterii ce tin de indeplinirea obiectivelor de performanta de catre salariati. Concedierile colective sunt dispuse pentru motive ce nu tin de persoana salariatului. Astfel, nu se justifica stabilirea ordinii de prioritate la concediere in functie de motive ce tin de persoana salariatului;
Revizuirea termenului in care angajatorul are obligatia de a reangaja salariatii concediati prin concediere colectiva cu prioritate pe posturile reinfiintate;
– Marirea perioadei maxime pentru care se pot incheia contractele pe durata determinata, de la 3 ani la 5 ani;
– Reglementarea conditiilor si a termenelor in care pot fi prelungite contractele pe durata determinata;

Modificarea prevederilor privind munca prin agent de munca temporara:
– reglementarea cazurilor in care un utilizator poate apela la agenti de munca temporara;
– calitatea de agent de munca temporara poate fi dobandita numai de societati comerciale sau persoane fizice autorizate, acreditate de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale;
– stabilirea regulii potrivit careia contractul de munca temporara se incheie pe durata nedeterminata;
– stabilirea regulii potrivit careia salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care il primeste salariatul utilizatorului, care presteaza aceeasi munca sau una similara cu cea a salariatului temporar.
Reglementarea telemuncii;
Modificarea prevederilor privind durata timpului de lucru si munca suplimentara:
– stabilirea domeniilor de activitate pentru care se pot stabili perioade de referinta mai mari de 4 luni, dar care sa nu depaseasca 6 luni;
– compensarea muncii suplimentare atat prin acordarea de ore libere platite in urmatoarele 30 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia, cat si prin acordarea unui spor la salariu;
– reglementarea conditiilor in care angajatorul poate acorda zile libere platite in perioadele de reducere a activitatii.
Modificarea dispozitiilor privind salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in sensul raportarii cuantumului net al acestuia la cuantumul salariului mediu net la nivel national comunicat de Institutul National de Statistica avut in vedere la fundamentarea bugetului de stat;
Modificarea prevederilor ce privesc dialogul social:
- acordarea posibilitatii de a adera la sindicatele constituite potrivit legii pensionarilor si somerilor;
– extinderea interdictiei de concediere a reprezentantilor alesi in organele de conducere ale sindicatelor, precum si a reprezentantilor salariatilor pentru motive ce tin de indeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariatii din unitate si pe o perioada de 2 ani de la incetarea mandatului;
– alocarea unui numar de 20 de ore pe luna reprezentantilor alesi in organele de conducere ale sindicatelor, precum si reprezentantilor salariatilor in vederea indeplinirii mandatului pe care l-au primit de la salariati.

Orele utilizate in vederea indeplinirii acestui mandat sunt considerate timp efectiv lucrat, fiind remunerate corespunzator.

Modificari ale jurisdictiei muncii, in sensul:
– introducerii distinctiei intre conflicte de drepturi si conflicte de interese;
– introducerii obligatiei instantei de a incerca stingerea conflictului de drepturi prin impacarea partilor;
– introducerii prevederii potrivit careia hotararile prin care se solutioneaza fondul cauzei se pronunta in ziua in care au luat sfarsit dezbaterile;
– stabilirii caracterului devolutiv al recursului.

Abrogarea din Legea nr. 62/2011 a dispozitiilor ce reglementeaza conflictele individuale de munca, in scopul eliminarii neconcordantelor existente intre prevederile acestei legi si Codul muncii.

(Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 225 din 31/03/2011)

Printre modificari se numara urmatoarele:

Forma scrisa este obligatorie pentru incheierea valabila a contractului. (art. 16 alin. (1))

Anterior inceperii activitatii, contractul individual de munca se inregistreaza in registrul general de evidenta a salariatilor, care se transmite inspectoratului teritorial de munca. (art. 16 alin. (2))

Persoana selectata in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, va fi informata cu privire la functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor acte normative, precum si fisa postului, cu specificarea atributiilor postului; (art. 17 alin. (2) d)).

Persoana selectata in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, va fi informata cu privire la criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului(art. 17 alin. (2) d1)).

Orice modificare a unuia dintre elementele prevazute la alin. (2) in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, intr-un termen de 20 de zile lucratoare de la data aparitiei modificarii (anterior era mentionat un termen de 15 zile de la data incunostintarii in scris a salariatului), cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege. (art. 17 alin. (4))

Cuantumul prestatiilor suplimentare in bani sau modalitatile prestatiilor suplimentare in natura sunt specificate in contractul individual de munca. (art. 25 alin (2))

Angajatorul poate cere informatii in legatura cu persoana care solicita angajarea de la fostii sai angajatori, dar numai cu privire la activitatile indeplinite si la durata angajarii si numai cu incunostintarea prealabila a celui in cauza. (art. 29 alin. 94))

Pentru verificarea aptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual de munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 90 de zile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 120 de zile calendaristice pentru functiile de conducere. (art. 31 alin. (3))

Pentru absolventii institutiilor de invatamant superior, primele 6 luni dupa debutul in profesie se considera perioada de stagiu. Fac exceptie acele profesii in care stagiatura este reglementata prin legi speciale. La sfarsitul perioadei de stagiu, angajatorul elibereaza obligatoriu o adeverinta, care este vizata de inspectoratul teritorial de munca in a carui raza teritoriala de competenta acesta isi are sediul. (art. 31 alin. (5))

Registrul general de evidenta a salariatilor se completeaza si se transmite inspectoratului teritorial de munca in ordinea angajarii si cuprinde elementele de identificare ale tuturor salariatilor, data angajarii, functia/ocupatia conform specificatiei Clasificarii ocupatiilor din Romania sau altor acte normative, tipul contractului individual de munca, salariul, sporurile si cuantumul acestora, perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca, perioada detasarii si data incetarii contractului individual de munca. (art. 34 alin (3))

S-a abrogat prevederea conform careia salariatii care cumuleaza mai multe functii sunt obligati sa declare fiecarui angajator locul unde exercita functia pe care o considera de baza.

Delegarea poate fi dispusa pentru o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice in 12 luni si se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului. Refuzul salariatului de prelungire a delegarii nu poate constitui motiv pentru sanctionarea disciplinara a acestuia. (art. 44 alin (1))

Cetatenii straini si apatrizii pot fi angajati prin contract individual de munca in baza autorizatiei de munca sau a permisului de sedere in scop de munca, eliberata/eliberat potrivit legii. (art. 36)

De fiecare data cand in timpul perioadei de suspendare a contractului intervine o cauza de incetare de drept a contractului individual de munca, cauza de incetare de drept prevaleaza. (art 49 alin. (5))

In cazul suspendarii contractului individual de munca, se suspenda toate termenele care au legatura cu incheierea, modificarea, executarea sau incetarea contractului individual de munca, cu exceptia situatiilor in care contractul individual de munca inceteaza de drept. (art 49 alin. (6))

Contractul individual de munca se suspenda de drept de la data expirarii perioadei pentru care au fost emise avizele, autorizatiile ori atestarile necesare pentru exercitarea profesiei. Daca in termen de 6 luni salariatul nu si-a reinnoit avizele, autorizatiile ori atestarile necesare pentru exercitarea profesiei, contractul individual de munca inceteaza de drept (art 50 alin. h1)

In cazul reducerii temporare a activitatii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depasesc 30 de zile lucratoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana, cu reducerea corespunzatoare a salariului, pana la remedierea situatiei care a cauzat reducerea programului, dupa consultarea prealabila a sindicatului reprezentativ de la nivelul unitatii sau a reprezentantilor salariatilor, dupa caz.(art. 52 alin (3))

Concedierea salariatului in cazul in care salariatul nu corespunde profesional locului de munca in care este incadrat poate fi dispusa numai dupa evaluarea prealabila a salariatului, conform procedurii de evaluare stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau, in lipsa acestuia, prin regulamentul intern. (art. 63 alin. (2))

In termen de 45 de zile calendaristice de la data concedierii, salariatul concediat prin concediere colectiva are dreptul de a fi reangajat cu prioritate pe postul reinfiintat in aceeasi activitate, fara examen, concurs sau perioada de proba. . (art 72 alin. (1))

Salariatii au la dispozitie un termen de maximum 5 zile calendaristice de la data comunicarii angajatorului ca activitatea este reluata pentru a-si manifesta in scris consimtamantul cu privire la locul de munca oferit. . (art 73 alin. (3))

Persoanele concediate in temeiul art. 61 lit. c) si d), al art. 65 si 66 beneficiaza de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucratoare. (art 73 alin. (1))

Termenul de preaviz este cel convenit de parti in contractul individual de munca sau, dupa caz, cel prevazut in contractele colective de munca aplicabile si nu poate fi mai mare de 20 de zile lucratoare pentru salariatii cu functii de executie, respectiv mai mare de 45 de zile lucratoare pentru salariatii care ocupa functii de conducere. (art 79 alin (4))

Contractul individual de munca pe durata determinata poate fi prelungit, in conditiile prevazute la art. 81, si dupa expirarea termenului initial, cu acordul scris al partilor, pentru perioada realizarii unui proiect, program sau unei lucrari. (anterior era mentionart ‘de cel mult doua ori consecutiv”) (art 80 alin (3))

Contractele individuale de munca pe durata determinata incheiate in termen de 3 luni de la incetarea unui contract de munca pe durata determinata sunt considerate contracte succesive si nu pot avea o durata mai mare de 12 luni fiecare (art 80 alin (5))

Contractul individual de munca pe durata determinata nu poate fi incheiat pe o perioada mai mare de 36 de luni (anterior se mentiona termenul de 24 de luni). (art. 82 alin. (1))

Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni calendaristice (anterior se mentiona termenul de 3 luni), sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana. Pentru anumite activitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de munca respectiv, perioade de referinta mai mari de 4 luni, dar care sa nu depaseasca 6 luni. (art 111 alin. (2), (3))

(1) Munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 60 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia. (3) In perioadele de reducere a activitatii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere platite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni. (art 119)

Salariatii de noapte beneficiaza:

a) fie de program de lucru redus cu o ora fata de durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care efectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa duca la scaderea salariului de baza;
b) fie de un spor pentru munca prestata in timpul noptii de 25% din salariul de baza, daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru. (art. 123)

Numarul de zile lucratoare aferent concediului de odihna suplimentar pentru salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil si va fi de cel putin 3 zile lucratoare. (art. 142 alin (2))

In cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt. (anterior 15 zile). Art. 143 alin. (5))

(1) Nivelurile salariale minime se stabilesc prin contractele colective de munca aplicabile.

(2) Salariul individual se stabileste prin negocieri individuale intre angajator si salariat.
(3) Sistemul de salarizare a personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral sau in majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale si bugetele fondurilor speciale se stabileste prin lege, cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative. (art 157)

Pe perioada participarii la cursurile sau stagiile de formare profesionala conform alin. (1), salariatul va beneficia, pe toata durata formarii profesionale, de toate drepturile salariale detinute. (art. 194 alin (2))

Sindicatele, federatiile si confederatiile sindicale, denumite in continuare organizatii sindicale, sunt constituite de catre salariati pe baza dreptului de libera asociere, in scopul promovarii intereselor lor profesionale, economice si sociale, precum si al apararii drepturilor individuale si colective ale acestora prevazute in contractele colective si individuale de munca sau in acordurile colective de munca si raporturile de serviciu, precum si in legislatia nationala, in pactele, tratatele si conventiile internationale la care Romania este parte.  Constituirea, organizarea si functionarea sindicatelor se reglementeaza prin lege. (art 217)

Prin conflicte de munca se intelege conflictele dintre salariati si angajatori privind interesele cu caracter economic, profesional sau social ori drepturile rezultate din desfasurarea raporturilor de munca (art. 248)

Prin derogare de la prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 252/2003 privind registrul unic de control, in cazul controalelor care au ca obiectiv depistarea muncii fara forme legale, inspectorii de munca vor completa registrul unic de control dupa efectuarea controlului. (art. 2561)

In regulamentul intern se introduce si criteriile si procedurile de evaluare profesionala a salariatilor. (art. 258 lit. i))

Masura suspendarii contractului individual de munca pentru o perioada ce nu poate depasi 10 zile lucratoare este eliminate din categoria sanctiunilor disciplinare.
Sanctiunea disciplinara se radiaza de drept in termen de 12 luni de la aplicare, daca salariatului nu i se aplica o noua sanctiune disciplinara in acest termen. Radierea sanctiunilor disciplinare se constata prin decizie a angajatorului emisa in forma scrisa. (art. 264 alin 3))

In situatia in care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul partilor, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii. (art 270 alin (3))
Contravaloarea pagubei recuperate prin acordul partilor, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie. (art 270 alin (4))

Printre sanctiuni se afla:
Primirea la munca a pana la 5 persoane fara incheierea unui contract individual de munca, potrivit art. 16 alin. (1), se sanctioneaza cu cu amenda de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoana identificata. (art. 276 alin (1) lit e)).
Prestarea muncii de catre o persoana fara incheierea unui contract individual de munca, se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 1.000 lei (art. 276 alin. (1) lit. e1)
Incalcarea de catre angajator a obligatiei prevazute la art. 27 si 116 se sanctioneaza cu amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei; (art. 276 alin. (1) lit. l)
Nerespectarea prevederilor legale privind inregistrarea de catre angajator a demisiei se sanctioneaza cu amenda de la 1.500 lei la 3.000 lei; (art. 276 alin. (1) lit. m)
Incalcarea de catre agentul de munca temporara a obligatiei prevazute la art. 1001, se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru fiecare persoana identificata, fara a depasi valoarea cumulata de 100.000 lei; (art. 276 alin. (1) lit. n)
Incalcarea prevederilor art. 16 alin. (3), cu amenda de la 1.500 lei la 2.000 lei. (art. 276 alin. (1) lit. o))

(1) Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la un an sau cu amenda penala fapta persoanei care, in mod repetat, stabileste pentru salariatii incadrati in baza contractului individual de munca salarii sub nivelul salariului minim brut pe tara garantat in plata, prevazut de lege.
Cu pedeapsa prevazuta la alin. (1) se sanctioneaza si infractiunea constand in refuzul repetat al unei persoane de a permite, potrivit legii, accesul inspectorilor de munca in oricare dintre spatiile unitatii sau de a pune la dispozitia acestora documentele solicitate, potrivit legii.
Constituie infractiune si se sanctioneaza cu inchisoare de la unu la 2 ani sau cu amenda penala primirea la munca a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetatenia acestora, fara incheierea unui contract individual de munca. (art 2791)