Astfel, nu depun raportari contabile la 30.06.2017 urmatorii agenti economici:
– entitatile care la in exercitiul financiar incheiat la 31.12.2016 au inrgistrat o cifra de afaceri mai mica de 220.000 lei;
– entitatile care nu au desfașurat activitate de la data infiintarii pana la 30 iunie 2017
– entitatile care in tot semestrul I al anului 2017 s-au aflat in inactivitate temporara
– entitatile infiintate in cursul anului 2017
– persoanele juridice care se afla in curs de lichidare, potrivit legii.

Insa, intocmesc raportari semestriale la 30.06.2017 agentii economici care au optat pentru un exercitiu financiar diferit de anul calendaristic.

Cum se depun raportarile contabile la 30.06.2017
Raportarile contabile la 30.06.2017 se intocmesc si de depun utilizand fisierul .pdf inteligent pus la dispozitie de ANAF, care poate fi descarcat aici: Raportari contabile la 30.06.2017, astfel:
– la unitatile teritoriale ale MFP, in format hartie si in format electronic, la registratura unitatilor teritoriale ale Ministerului Finantelor sau la oficiile postale, prin scrisori cu valoare declarata.
– online, pe portalul www.e-guvernare.ro, avand atasata o semnatura electronica extinsa.

Sanctiuni in cazul depunerii cu intarziere a raportarilor contabile la 30.06.2017
Pentru depunerea cu intarziere a raportarilor contabile la 30.06.2017, Legea contabilitatii prevede urmatoarele sanctiuni:
– amenda de la 300 la 1.000 de lei, daca perioada de intarziere este cuprinsa intre una si 15 zile lucratoare;
– amenda de la 1.000 la 3.000 de lei, daca perioada de intarziere este cuprins intre 16 si 30 de zile lucratoare;
– amenda de la 1.500 la 4.500 de lei, daca perioada de intarziere depaseste 30 de zile lucratoare.
Nedepunerea se sanctioneaza, potrivit aceleiasi legi, cu amenda de la 2.000 la 5.000 lei.

Ar exista totusi limitari, astfel:

– ridicarea dividendelor s-ar va putea face trimestrial, in timpul exercitiului financiar, dar numai pana la jumatate din profitul contabil net realizat in fiecare trimestru (profitul net stabilit pe baza balantei de verificare);

– in cazul in care dividendele achitate in timpul anului ar fi superioare, valoric, dividendelor stabilite la inchiderea exercitiului financiar, s-ar impune o regularizare a sumelor repartizate in cursul exercitiului financiar. Potrivit proiectului de lege, Dividendele repartizate si platite in plus in cursul exercitiului financiar vor fi returnate in termen de 60 de zile de la data aprobarii situatiilor financiare anuale;

– in cazul in care o regularizare ar impune asociatilor sa returneze sumele ridicate in cursul anului, acestea vor fi achitate firmei in cel mult sase luni de la data aprobarii situatiilor financiare; in cazcontrar, asociatii / actionarii ar datora societatii dobanzi penalizatoare;

– pentru platile efectuate in cursul anului,distribuirea s-ar face in baza regulilor stabilite de adunarea generala a asociatilor sau de legile speciale, acolo unde este cazul.

Puteti citi mai multe despre aceasta propunere pe site-ul Senatului, aici.

Inventarierea patrimoniului – obligatie impusa de Legea contabilitatii

Obligatia inventarierii patrimoniului este prevazuta in Legea contabilitatii nr. 82/1992.
Astfel, potrivit Art. 7 alin. 1, „Persoanele prevazute (…) au obligatia sa efectueze inventarierea generala a elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii detinute la inceputul activitatii, cel putin o data in cursul exercitiului financiar, precum si in cazul fuziunii, divizarii sau lichidarii si in alte situatii prevazute de lege.

Persoanele la care se face referire mai sus sunt enumerate in Legea contabilitatii, fiind vorba de:
– Societatile comerciale, societati/companii nationale, regii autonome, institute nationale de cercetare-dezvoltare, societati cooperatiste si alte persoane juridice;
– Institutii publice, asociatiile si alte persoane juridice cu si fara scop patrimonial;
– Subunitati fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate, care apartin persoanelor prevazute anterior, cu sediul in Romania, precum si subunitatile fara personalitate juridica din Romania care apartin unor persoane juridice cu sediul in strainatate au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, potrivit prezentei legi;
– Organismele de plasament colectiv care nu sunt constituite prin act constitutiv, astfel cum sunt prevazute in legislatia pietei de capital, fondurile de pensii facultative, fondurile de pensii administrate privat si alte entitati organizate pe baza Codului civil;
– Persoanele fizice care desfasoara activitati producatoare de venituri.

Rezultatele inventarierii trebuie reflectate in contabilitate, prin inregistrarea eventualelor diferente constatate intre situatia faptica si situatia scriptica, aceasta fiind tot o obligatie legala a contribuabilului.

Obligatia impusa de Reglementarile contabile nationale

Totodata, obligatia efectuarii inventarierii este prevazuta si in OMFP nr. 1.802/2014 (ordinul a inlocuit, incepand cu 1 ianuarie 2015, OMFP 3.055/2009) pentru aprobarea reglementarilor contabile privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate, potrivit caruia:
„In scopul intocmirii situatiilor financiare anuale, entitatile trebuie sa procedeze la inventarierea si evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii.”

Obligatia impusa de nevoia de informare

Dincolo de prevederile legale si sanctiunile aplicabile privind obligativitatea inventarierii patrimoniului, fiecare entitate are nevoie sa-si asigure conformitatea datelor reale cu cele din contabilitate. Mai mult decat atat, trebuie pus mare accent pe valoarea elementelor care compun patrimoniul unei entitati, pentru a preintampina eventuale deprecieri care ar permite o supraevaluare a elementelor de activ sau o subevaluare a elementelor de capitaluri proprii si datorii. S-ar putea denatura asadar pozitia reala a societatii, masurata pe baza situatiilor financiare.
Datele eronate pot influenta utilizatorii de informatii financiare in luarea deciziilor.
Din acest motiv, inventarierea (inventariere fizica si evaluare) asigura conformitarea datelor cuprinse in situatiile financiare cu realitatea specifica societatii.

Cateva elemente generale legate de procesul de inventariere

In scopul intocmirii situatiilor financiare anuale, entitatile trebuie sa procedeze la inventarierea si evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii.

In situatiile financiare anuale, elementele de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii se reflecta si se evalueaza la valoarea contabila, pusa de acord cu rezultatele inventarierii.

Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata existenta tuturor elementelor respective, cantitativ-valoric sau numai valoric, dupa caz, la data la care aceasta se efectueaza.

Inventarierea are ca scop principal stabilirea situatiei reale a tuturor elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii ale fiecarei entitati, precum si a bunurilor si valorilor detinute cu orice titlu, apartinand altor persoane juridice sau fizice, in vederea intocmirii situatiilor financiare anuale care trebuie sa ofere o imagine fidela a pozitiei financiare si a performantei entitatii pentru respectivul exercitiu financiar.

In cazul in care, in situatiile enumerate mai sus, sunt inventariate toate elementele de natura activelor dintr-o gestiune, aceasta poate tine loc de inventariere anuala, cu aprobarea administratorului, a ordonatorului de credite sau a persoanei care are obligatia gestionarii entitatii, cu respectarea prevederilor pct. 4 alin. (4).

Inventarierea anuala a elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii se face, de regula, cu ocazia incheierii exercitiului financiar, avandu-se in vedere si specificul activitatii fiecarei entitati.

In scopul efectuarii inventarierii, conducerea entitatii trebuie sa stabileasca proceduri proprii, cu respectarea prevederilor legale.

In vederea efectuarii inventarierii, responsabilii cu gestiunea patrimoniului aproba proceduri scrise, adaptate specificului activitatii, pe care le aduc la cunostinta comisiilor de inventariere in vederea insusirii regulilor specifice procesului pe care urmeaza a-l realiza.

Ca regula generala (de la care exista si exceptii), inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii se efectueaza de catre comisii de inventariere, numite prin decizie scrisa, emisa de persoanele responsabile cu gestiunea patrimoniului.

In decizia de numire se mentioneaza in mod obligatoriu:
- componenta comisiei (numele presedintelui si membrilor comisiei);
– modul de efectuare a inventarierii;
– metoda de inventariere utilizata;
– gestiunea supusa inventarierii;
– datele de incepere si de terminare a operatiunilor.

Exceptia invocata mai sus presupune ca la entitatile al caror numar de salariati este redus, inventarierea poate fi efectuata de catre o singura persoana.

Comisiile de inventariere
Pentru desfasurarea in bune conditii a operatiunilor de inventariere, in comisiile de inventariere vor fi numite persoane cu pregatire corespunzatoare economica, tehnica si care sa asigure efectuarea corecta si la timp a inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, inclusiv evaluarea lor conform reglementarilor contabile aplicabile.

Comisia centrala de inventariere
Comisiile de inventariere sunt coordonate, acolo unde este cazul, de catre o comisie centrala, numita, de asemenea prin decizie scrisa, emisa de persoanele insarcinate cu gestiunea patrimoniului. Comisia centrala de inventariere are sarcina sa organizeze, sa instruiasca, sa supravegheze si sa controleze modul de efectuare a operatiunilor de inventariere. Comisia centrala de inventariere raspunde de efectuarea tuturor lucrarilor de inventariere, potrivit prevederilor legale.

Externalizarea procesului de inventariere
Inventarierea si evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii se pot efectua atat cu salariati proprii, cat si pe baza de contracte de prestari de servicii incheiate cu persoane juridice sau fizice cu pregatire corespunzatoare.

Masuri premergatoare procesului de inventariere sarcinile responsabililor cu gestiunea patrimoniului

In vederea bunei desfasurari a operatiunilor de inventariere, responsabilii cu gestiunea patrimoniului au obligatia sa ia masuri pentru crearea conditiilor corespunzatoare de lucru comisiei de inventariere, prin:
– organizarea depozitarii bunurilor grupate pe sorto-tipo-dimensiuni, codificarea acestora si intocmirea etichetelor de raft;
– tinerea la zi a evidentei tehnico-operative la gestiuni si a celei contabile si efectuarea confruntarii datelor din aceste evidente;
– participarea intregii comisii de inventariere la lucrarile de inventariere;
– asigurarea personalului necesar pentru manipularea bunurilor care se inventariaza, respectiv pentru sortare, asezare, cantarire, masurare, numarare etc.;
– asigurarea participarii la identificarea bunurilor inventariate (calitate, sort, pret etc.) si la evaluarea lor, conform reglementarilor contabile aplicabile, a unor specialisti din entitate sau din afara acesteia, la solicitarea presedintelui comisiei de inventariere. Aceste persoane au obligatia de a semna listele de inventariere pentru atestarea datelor inscrise;
– dotarea gestiunii cu aparate si instrumente adecvate si in numar suficient pentru masurare, cantarire, cu cititoare de coduri de bare etc., cu mijloace de identificare (cataloage, mostre, sonde etc.), precum si cu birotica necesara;
– dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul si de sigilare a spatiilor inventariate;
– asigurarea protectiei membrilor comisiei de inventariere in conformitate cu normele de protectie a muncii;
– asigurarea securitatii usilor, ferestrelor, portilor etc. de la magazine, depozite, gestiuni etc.

Astfel, trebuie sa existe asigurari, inaintea inceperii procedurilor de inventariere, ca pentru fiecare element patrimonial de natura activelor este desemnat un responsabil.

Atribuirea raspunderii gestiunii patrimoniului uneia sau mai multor persoane depinde in mare parte de marimea societatii.

Astfel, daca in general inventarierea patrimoniului se realizeaza de catre o comisie de inventariere, special numita in acest sens, la entitatile al caror numar de salariati este redus, inventarierea poate fi efectuata de catre o singura persoana. In aceasta situatie, raspunderea pentru corectitudinea inventarierii revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii entitatii respective.

Totodata, desi cand vorbim de inventariere ne referim in special la data de sfarsit a exercitiului financiar (cel mai adesea anul calendaristic), la entitatile cu activitate complexa, bunurile pot fi inventariate si inaintea datei de incheiere a exercitiului financiar, cu conditia asigurarii valorificarii si cuprinderii rezultatelor inventarierii in situatiile financiare anuale intocmite pentru exercitiul financiar respectiv.

Exemplu:
Din cauza volumului, dar si a numarului mare de produse, inventarierea pentru marfurile unei societati s-a stabilit a se realiza la data de 30 noiembrie data la care toate cantitatile au fost identificate si comparate cu datele scriptice din contabilitate. La aceasta data trebuie efectuate ajustarile rezultate urmare a eventualelor diferente constatate intre situatia faptica si cea scriptica din contabilitate.

Mai mult decat atat, valoarea stocurilor faptice inventariate si inscrise in listele de inventariere trebuie actualizata cu intrarile si iesirile de bunuri din perioada cuprinsa intre data inventarierii (in exemplul nostru 30 noiembrie) si data incheierii exercitiului financiar.

Asadar, rezultatele inventarierii se cuprind astfel in situatiile financiare intocmite pentru data de 31 decembrie.
O situatie aparte se intalneste in cazul entitatilor care, potrivit legii contabilitatii, au stabilit exercitiul financiar diferit de anul calendaristic. Spre exemplu, anul financiar liber ales, care are la baza regula grupului, este cuprins intre 1 martie si 28/29 februarie anul urmator. In cazul acestor entitati, inventarierea trebuie organizata si efectuata astfel incat rezultatele acesteia sa fie cuprinse in situatiile financiare intocmite pentru exercitiul financiar stabilit.

Microentitatile intocmesc situatii financiare anuale in conditii speciale, care necesita un grad de complexitate a continutului situatiilor financiare scazut.

Microentitatile intocmesc bilant prescurtat.

Microentitatile intocmesc cont prescurtat de profit si pierdere, care sa prezinte separat:
– cifra de afaceri neta;
– alte venituri;
– costul materiilor prime si al consumabilelor;
– cheltuieli cu personalul;
– ajustari de valoare;
– alte cheltuieli;
– impozite;
– profit sau pierdere.

Microentitatile nu au obligatia elaborarii notelor explicative la situatiile financiare anuale. Cu toate acestea, vor prezenta urmatoarele informatii:
a) politicile contabile adoptate, inclusiv:
– bazele de evaluare aplicate diferitelor elemente;
– conformitatea politicilor contabile adoptate cu principiile contabile prevazute de prezentele reglementari;
– orice modificari semnificative ale politicilor contabile adoptate;
d) valoarea totala a oricaror angajamente financiare, garantii sau active si datorii contingente neincluse in bilant, indicand natura si forma oricarei garantii reale care a fost acordata; separat de acestea, sunt prezentate orice angajamente privind pensiile si entitatile afiliate sau asociate;
e) suma avansurilor si creditelor acordate membrilor organelor de administratie, de conducere si de supraveghere, cu indicarea ratelor dobanzii, a principalelor conditii si a oricaror sume restituite, amortizate sau la care s-a renuntat, precum si a angajamentelor asumate in numele acestora sub forma garantiilor de orice fel, cu indicarea totalului pe fiecare categorie;
c) informatii privind achizitiile propriilor actiuni, si anume:
– motivele achizitiilor efectuate in cursul exercitiului financiar;
– numarul si valoarea nominala sau, in absenta acesteia, echivalentul contabil al actiunilor achizitionate si instrainate in cursul exercitiului financiar si proportia din capitalul subscris pe care acestea o reprezinta;
– in cazul achizitiei si instrainarii cu titlu oneros, contravaloarea actiunilor;
– numarul si valoarea nominala sau, in absenta acesteia, echivalentul contabil al tuturor actiunilor achizitionate si detinute de entitate si proportia din capitalul subscris pe care acestea o reprezinta;

Entitatile mici intocmesc situatii financiare anuale care cuprind:
– bilant prescurtat,
– cont de profit si pierdere,
– notele explicative la situatiile financiare anuale.
Optional, se pot intocmi situatia modificarilor capitalului propriu si/sau situatia fluxurilor de trezorerie.

Entitatile mijlocii si mari, precum si entitatile de interes public intocmesc situatii financiare anuale care cuprind:
– bilant;
– cont de profit si pierdere;
– situatia modificarilor capitalului propriu;
– situatia fluxurilor de trezorerie;
– notele explicative la situatiile financiare anuale.

Microentitatile sunt entitatile care, la data bilantului, nu depasesc limitele a cel putin doua dintre urmatoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 1.500.000 lei (echivalentul a 338.310 euro);
b) cifra de afaceri neta: 3.000.000 lei (echivalentul a 676.620 euro);
c) numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 10.

Entitatile mici sunt entitatile care, la data bilantului, nu se incadreaza in categoria microentitatilor si care nu depasesc limitele a cel putin doua dintre urmatoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 17.500.000 lei (echivalentul a 3.946.953 euro);
b) cifra de afaceri neta: 35.000.000 lei (echivalentul a 7.893.906 euro);
c) numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 50.

Entitatile mijlocii si mari sunt entitatile care, la data bilantului, depasesc limitele a cel putin doua dintre urmatoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 17.500.000 lei (echivalentul a 3.946.953 euro);
b) cifra de afaceri neta: 35.000.000 lei (echivalentul a 7.893.906 euro);
c) numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 50.

Iata cateva dintre modificari:

1. Pentru imobilizari corporale – schimbarea metodei reevaluarii cu metoda costului

Daca se decide ca in cazul imobilizarilor corporale sa treaca de la metoda reevaluarii la metoda costului, entitatile procedeaza la ajustarea sumelor evidentiate in contul 105 «Rezerve din reevaluare» in functie de modalitatea in care, pe perioada in care a fost efectuata reevaluarea, au transferat sumele in rezultatul reportat (contul 1175 Rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare), dupa cum urmeaza:
a) entitatile care au avut ca politica contabila transferul rezervei din reevaluare in contul de rezultat reportat, pe masura amortizarii activului, inchid rezerva din reevaluare (soldul contului 105 «Rezerve din reevaluare») pe seama imobilizarii careia ii corespunde rezerva respectiva (articol contabil 105 «Rezerve din reevaluare» = 21 x Imobilizari corporale);
b) entitatile care au avut ca politica contabila transferul rezervei din reevaluare in contul de rezultat reportat, la scoaterea din evidenta a imobilizarii pentru care s-a constituit rezerva respectiva, procedeaza astfel:
– transfera din contul 105 «Rezerve din reevaluare» in contul 1175 «Rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare» rezerva corespunzatoare sumelor amortizate din valoarea imobilizarii;
– reduce valoarea imobilizarii cu rezerva din reevaluare aferenta valorii care nu a fost amortizata (articol contabil 105 «Rezerve din reevaluare» = 21 x Imobilizari corporale).

Atentie! Entitatile care decid ca in cazul imobilizarilor corporale sa treaca de la metoda reevaluarii la metoda costului, vor urmari ca aplicarea acestei optiuni sa nu conduca la subevaluarea activelor respective, fata de valoarea care ar fi fost recunoscuta in bilant daca acele imobilizari corporale nu ar fi fost reevaluate.

2. Referitor la reducerile comerciale primite

Daca reducerile comerciale inscrise pe factura de achizitie acopera in totalitate contravaloarea bunurilor achizitionate, acestea se inregistreaza in contabilitate la valoarea justa, pe seama veniturilor curente (contul 758 «Alte venituri din exploatare») in cazul stocurilor, respectiv a veniturilor in avans (contul 475 «Subventii pentru investitii»), in cazul imobilizarilor corporale si necorporale. Veniturile in avans aferente acestor imobilizari se reiau in contul de profit si pierdere pe durata de viata a imobilizarilor respective.

In cazul in care informatiile detinute nu permit corectarea valorii stocurilor, reducerile se reflecta, pe seama contului 609 Reduceri comerciale primite.

Reducerile comerciale primite ulterior facturarii unor imobilizari corporale si necorporale identificabile reprezinta venituri in avans (contul 475 «Subventii pentru investitii»), fiind reluate in contul de profit si pierdere pe durata de viata ramasa a imobilizarilor respective.

Reducerile comerciale primite ulterior facturarii unor imobilizari corporale si necorporale care nu pot fi identificabile reprezinta venituri ale perioadei (contul 758 «Alte venituri din exploatare»).

3. Referitor la dobanda aferenta capitalului imprumutat

Dobanda la capitalul imprumutat in legatura cu active care nu indeplinesc conditia de durata prevazuta la alin. (3) reprezinta cheltuiala a perioadei. Constituie, de asemenea, cheltuiala a perioadei cheltuielile reprezentand diferentele de curs valutar.

4. Evaluarea titlurilor de stat recunoscute ca imobilizari financiare

Prin derogare de la prevederile pct. 58 alin. (1), in cazul achizitionarii de titluri de stat pentru care suma platita la achizitie este mai mare decat suma care urmeaza a fi rambursata la scadenta, diferenta dintre cele doua valori este inregistrata in contul 471 «Cheltuieli inregistrate in avans»/analitic distinct. Aceasta diferenta va fi recunoscuta in contul de profit si pierdere linear, pe perioada detinerii titlurilor respective.

Daca suma platita pentru achizitionarea titlurilor de stat este mai mica decat suma care urmeaza a fi rambursata la scadenta, entitatea recunoaste titlurile achizitionate la valoarea care urmeaza a fi rambursata la scadenta. In acest caz, diferenta dintre cele doua valori se inregistreaza in contul 472 «Venituri inregistrate in avans», urmand a fi recunoscuta in contul de profit si pierdere linear, pe perioada detinerii titlurilor respective.

5. Referitor la modificarea perioadei de amortizare

Atunci cand elementele care au stat la baza stabilirii initiale a duratei de utilizare economica s-au modificat, entitatea stabileste o noua perioada de amortizare. Modificarea duratei de utilizare economica reprezinta modificare de estimare contabila.

6. Pentru imobilizarile financiare

Actiunile primite de entitate ca urmare a incorporarii rezervelor sau a primelor de capital, in capitalul social al societatii la care sunt detinute participatiile, se evidentiaza in contabilitate pe seama conturilor de active corespunzatoare naturii participatiei detinute, respectiv de rezerve (contul 106 «Rezerve»). La cedarea actiunilor respective, contravaloarea rezervelor corespunzatoare se transfera la venituri (articol contabil 106 «Rezerve» = 768 «Alte venituri financiare»).

7. Modificarea utilizarii unei imobilizari corporale

Au fost abrogate prevederile potrivit carora atunci cand exista o modificare a utilizarii unei imobilizari corporale, in sensul ca aceasta urmeaza a fi imbunatatita in perspectiva vanzarii, in contabilitatea se inregistreaza transferul activului din categoria imobilizari in cea de stocuri.

8. Referitor la certificatele verzi

La sfarsitul exercitiului financiar, entitatile beneficiare de certificate verzi amanate, reflectate in contul 266 «Certificate verzi amanate», nu inregistreaza in contabilitate eventualul plus de valoare aferent acestora, determinat in functie de pretul de tranzactionare publicat de operatorul pietei de energie electrica (S.C. OPCOM – S.A.) pentru ultima tranzactie.

La primirea certificatelor verzi, veniturile amanate se transfera in venituri ale perioadei (articol contabil 472 «Venituri inregistrate in avans»/analitic distinct = 7411 «Venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri»), la valoarea acestora rezultata in urma aplicarii prevederilor alin. (2), cu reflectarea concomitenta a certificatelor verzi (articol contabil 507 «Certificate verzi primite» = 266 «Certificate verzi amanate»), la aceeasi valoare rezultata in urma aplicarii prevederilor alin. (2). Diferenta dintre valoarea certificatelor verzi astfel determinata si valoarea stabilita in functie de pretul de tranzactionare de la data primirii acestora reprezinta venit financiar (contul 768 «Alte venituri financiare») sau cheltuiala financiara (contul 668 «Alte cheltuieli financiare»), dupa caz.

9. Sectiune noua: Contabilitatea operatiunilor derulate in cadrul contractelor de fiducie

A fost introdusa o sectiuen noua, care reglementeaza contabilitatea operatiunilor derulate in cadrul contractelor de fiducie incheiate conform dispozitiilor Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicata, cu modificarile ulterioare.

10. Referitor la auditare:

Sunt supuse, de asemenea, auditului entitatile care, la data bilantului, depasesc limitele a cel putin doua dintre urmatoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 16.000.000 lei (echivalentul a 3.650.000 de euro);
b) cifra de afaceri neta: 32.000.000 lei (echivalentul a 7.300.000 de euro);
c) numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 50.

Obligatia de auditare pentru entitatile prevazute la prezentul alineat se aplica atunci cand acestea depasesc limitele respective in doua exercitii financiare consecutive. De asemenea, entitatile respective sunt scutite de la obligatia de auditare a situatiilor financiare anuale daca limitele a doua dintre cele trei criterii mentionate nu sunt depasite in doua exercitii financiare consecutive.

11. Conturi nou adaugate

466. Decontari din operatiuni de fiducie
4661. Datorii din operatiuni de fiducie (P)
4662. Creante din operatiuni de fiducie (A)

651. Cheltuieli din operatiuni de fiducie
6511. Cheltuieli ocazionate de constituirea fiduciei
6512. Cheltuieli din derularea operatiunilor de fiducie
6513. Cheltuieli din lichidarea operatiunilor de fiducie
6865. Cheltuieli financiare privind amortizarea diferentelor aferente titlurilor de stat

751. Venituri din operatiuni de fiducie
7511. Venituri ocazionate de constituirea fiduciei
7512. Venituri din derularea operatiunilor de fiducie
7513. Venituri din lichidarea operatiunilor de fiducie.

12. Au fost operate modificari la capitolul 16 – Functiunea conturilor.

13. De asemenea, a suferit modificari ordinul . 1.286/2012 – Reglementarile contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara, aplicabile societatilor comerciale ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata

14. La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.878/2010 privind intocmirea situatiilor financiare anuale de catre entitatile care au optat pentru un exercitiu financiar diferit de anul calendaristic, potrivit art. 27 alin. (3) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 461 din 6 iulie 2010.

Este bine cunoscut ca este scutita de taxa (regula a ramas nemodificata): livrarea de constructii/parti de constructii si a terenurilor pe care sunt construite, precum si a oricaror altor terenuri. Prin exceptie, scutirea nu se aplica pentru livrarea de constructii noi, de parti de constructii noi sau de terenuri construibile.

De asemenea, se prevede in continuare ca orice persoana impozabila poate opta pentru taxarea operatiunilor mai sus amintite. Acest lucru presupune ca operatiunea poate fi taxabila, daca vanzatorul opteaza pentru taxare.

Noutatea adusa de noul cod fiscal

Incepand cu 1 Ianuarie 2016, se aplica taxarea inversa pentru
g) constructiile (constructie inseamna orice structura fixata in sau pe pamant), partile de constructie si terenurile de orice fel, pentru a caror livrare se aplica regimul de taxare prin efectul legii sau prin optiune.

Ca regula specifica taxarii inverse, conditia obligatorie pentru aplicarea taxarii inverse este ca atat furnizorul, cat si beneficiarul sa fie inregistrati in scopuri de TVA.

Ce presupune masura de simplificare?

Taxarea inversa (efectul aplicarii masurilor de simplicficare) reprezinta o modalitate de simplificare a platii taxei. Prin aceasta nu se efectueaza nicio plata de TVA intre furnizorul/prestatorul si beneficiarul unor livrari/prestari, acesta din urma datorand, pentru operatiunile efectuate, taxa aferenta intrarilor si avand posibilitatea, in principiu, sa deduca respectiva taxa. Aceasta modalitate de simplificare a platii taxei se realizeaza prin emiterea de facturi in care furnizorul/prestatorul nu inscrie taxa aferenta, inclusiv pentru avansuri, aceasta fiind calculata de beneficiar si inregistrata atat ca taxa colectata, cat si ca taxa deductibila in decontul de taxa pe valoarea adaugata. Furnizorul/prestatorul are obligatia sa inscrie pe factura mentiunea ”taxare inversa”. Colectarea taxei pe valoarea adaugata la nivelul taxei deductibile este asimilata cu plata taxei catre furnizor/prestator. Din punct de vedere contabil, beneficiarul inregistreaza in cursul perioadei fiscale in care taxa este exigibila suma taxei aferente in urmatoarea formula contabila : 4426=4427. Prevederile acestui alineat sunt valabile pentru orice alte situatii in care se aplica taxarea inversa.

Atentie! Cumparatorii pot suferi pierderi semnificative prin aplicarea necorespunzatoare a regulilor privind taxarea inversa.

In cazul neaplicarii taxarii inverse prevazute de lege, respectiv in situatia in care furnizorul/prestatorul emite o factura cu TVA pentru operatiunile prevazute la art. 331 alin.(2) din Codul fiscal si nu inscrie mentiunea ”taxare inversa” in respectiva factura, iar beneficiarul deduce taxa inscrisa in factura, acesta isi pierde dreptul de deducere pentru achizitia respectiva de bunuri sau servicii deoarece conditiile de fond privind taxarea inversa nu au fost respectate si factura a fost intocmita in mod eronat. Aceste prevederi se aplica si in situatia in care indreptarea respectivei erori nu este posibila din cauza falimentului furnizorului/prestatorului. Aceasta din urma precizare lasa loc insa pentru corectia documentelor intocmite eronat.

Care este regula aplicabila in cazul schimbarii legislatiei pentru tranzactiile in curs

Regula generala: pentru orice livrare se aplica regimul in vigoare la data exigibilitatii de taxa. Exigibilitatea taxei intervine la data la care a intervenit faptul generator.

Astfel:
- in situatia in care faptul generator de taxa intervine pana la data de 1 ianuarie 2016 inclusiv, nu se aplica taxare inversa daca factura este emisa dupa data de 1 ianuarie 2016, sau daca pretul se plateste in rate si dupa aceasta data;
– pentru facturile emise pana la data de 31 decembrie 2015, pentru care faptul generator intervine dupa data de 1 ianuarie 2016, taxarea inversa se aplica numai pentru diferenta pentru care taxa este exigibila dupa 1 ianuarie 2016.

Exemple pentru situatii care pot aparea in practica

Exemplu (se emit facturi partiale in 2015, iar factura finala in 2016):
In cursul anului 2015 o persoana impozabila contracteaza construirea si achizitionarea unei cladiri cu o societate imobiliara care detine si titlul de proprietate asupra respectivei cladiri care urmeaza sa fie construita. Valoarea cladirii stabilita prin contract este de 10 milioane lei. Furnizorul a emis facturi partiale in suma de 8 milioane lei in anul 2015 si TVA aferenta 1.920.000 lei. Faptul generator de taxa conform art 281 alin.(6) din Codul fiscal intervine in martie 2016.
La emiterea facturii pentru intreaga valoare a cladirii se vor regulariza facturile partiale emise in anul 2015, astfel:
– storno facturi partiale nr. …./2015 – 8 milioane lei, cu semnul minus -1.920.000 lei (TVA);
– valoarea cladirii: 10 milioane lei, din care:
– regularizare facturi partiale 2015: 8 milioane lei (cu semnul plus) +1.620.000 (TVA recalculata la cota de 20% de la data faptului generator)
– diferenta 2016: 2 milioane – taxare inversa

Exemplu (se incaseaza avans in perioada in care societatea este neplatitoare de TVA iar livrarea are loc in 2016, cand societatea s-a inregistrat in scopuri de TVA):
O mica intreprindere incaseaza in anul 2015 suma de 50.000 lei pentru livrarea unui teren construibil, aplicand regimul special de scutire prevazut de art. 310 din Codul fiscal. Incepand cu data de 1 decembrie 2015, mica intreprindere devine persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal. Livrarea terenului are loc in luna februarie 2016. Valoarea totala a terenului construibil este de 150.000 lei. Persooana impozabila in cauza are obligatia sa efectueze urmatoarele regularizari la data livrarii terenului:
– storno factura partiala nr. …./2015 – 50.000 lei, cu semnul minus – scutit TVA
– regularizarea facturii partiale din 2015 in februarie 2016: 50.000 lei (cu semnul plus) + 10.000 (TVA calculata la cota de 20% de la data faptului generator, dar fara aplicarea taxarii inverse – art.280 alin.(7) din Codul fiscal)
– diferenta exigibila 2016: 100.000 lei – taxare inversa

Exemplu (se vinde o cladire in 2015 si se factureaza in 2016):
Persoana impozabila A vinde persoanei impozabile B o cladire in luna decembrie a anului 2015, cand are loc si faptul generator de taxa conform art. 281 alin.(6) din Codul fiscal. Valoarea cladirii este de 20 milioane lei si TVA de 4.800.000 lei aferenta vor fi platite de cumparator in rate lunare egale timp de 8 ani. Ambele persoane sunt inregistrate normal in scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal. Factura se emite pe data de 10 ianuarie 2016, dar nu se aplica regimul de taxare inversa. De asemenea, cota aplicabila este de 24%, de la data faptului generator de taxa. Chiar daca factura ar fi fost emisa cu intarziere in alta luna din anul 2016, tratamentul fiscal ar fi acelasi.

Pentru o parte dintre ele insa, mai exact pentru produsele prevazute la literele i) – k), aplicarea masurilor de simplificare este conditionata de valoarea livrarii. Este vorba asadar despre urmatoarele produse:
i) furnizarile de telefoane mobile, si anume dispozitive fabricate sau adaptate pentru utilizarea in conexiune cu o retea autorizata si care functioneaza pe anumite frecvente, fie ca au sau nu vreo alta utilizare;
j) furnizarile de dispozitive cu circuite integrate, cum ar fi microprocesoare si unitati centrale de procesare, inainte de integrarea lor in produse destinate utilizatorului final;
k) furnizarile de console de jocuri, tablete PC si laptopuri.

In cazul acestora, se aplica taxarea inversa numai daca valoarea bunurilor livrate, exclusiv TVA, inscrise intr-o factura, este mai mare sau egala cu 22.500 lei.

Prevederea a fost inclusa in Legea nr. 358/2015 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2015, al carei continut poate fi vizualizat aici.

Reamintim conditia obligatorie pentru aplicarea taxarii inverse respectiv ca atat furnizorul, cat si beneficiarul sa fie inregistrati in scopuri de TVA conform art. 316.

Ordinul prevede ca operatorii economici care in cursul anului 2015 au efectuat schimburi de bunuri cu statele membre ale Uniunii Europene, a caror valoare anuala, separat pentru cele doua fluxuri, expedieri si, respectiv, introduceri de bunuri, depaseste valoarea pragurilor Intrastat stabilite, trebuie sa completeze si sa transmita la Institutul National de Statistica declaratii statistice Intrastat incepand cu luna ianuarie 2016.

De asemenea, in cursul anului 2016 pot deveni furnizori de date Intrastat si alti operatori economici care realizeaza schimburi intracomunitare de bunuri a caror valoare cumulata de la inceputul anului depaseste pragurile Intrastat pentru anul 2016. Acesti operatori economici trebuie sa completeze si sa transmita declaratii statistice Intrastat incepand din luna in care valoarea cumulata de la inceputul anului 2016 a expedierilor si/sau a introducerilor intracomunitare de bunuri depaseste pragurile Intrastat stabilite, separat pentru cele doua fluxuri, expedieri si, respectiv, introduceri de bunuri.

Cine are obligatia depunerii declaratiei Intrastat

Au obligatia sa depuna declaratia Intrastat Operatorii economici care indeplinesc urmatoarele conditii:
– sunt inregistrati in scopuri de taxa pe valoare adaugata;
– realizeaza schimburi de bunuri cu alte state membre ale UE;
– valoarea totala anuala a schimburilor de bunuri pentru fiecare dintre cele doua fluxuri, introduceri respectiv expedieri, depaseste pragul valoric Intrastat stabilit pentru fiecare an.

Categorii de operatori economici (potrivit INS)
– operatorii economici care au avut obligatia de raportare in sistemul statistic Intrastat pentru intregul an anterior celui de referinta si care pe tot parcursul anului anterior celui de referinta au realizat un nivel al schimburilor intracomunitare de bunuri superior nivelului pragurilor valorice Intrastat stabilite pentru anul de referinta, separat pentru fiecare flux. Acestia completeaza si transmit Declaratia statistica Intrastat pentru intregul an de referinta;
– operatorii economici care au dobandit obligatia de raportare pentru sistemul statistic Intrastat in cursul anului anterior celui de referinta, prin depasirea pragurilor valorice Intrastat stabilite pentru anul anterior celui de referinta, separat pentru fiecare flux. Acestia completeaza si transmit Declaratia statistica Intrastat pentru intregul an de referinta;
– operatorii economici care depasesc nivelul pragurilor valorice Intrastat in cursul anului de referinta, separat pentru fiecare flux. Obligatia de raportare pentru sistemul statistic Intrastat a acestora intervine in luna in care valoarea cumulata de la inceputul anului de referinta a schimburilor intracomunitare de bunuri depaseste nivelul pragurilor valorice Intrastat stabilite pentru anul de referinta, separat pe cele doua fluxuri.

Referitor la documente:
1. prevederile cuprinse in proiectul de ordin au fost actualizate in functie de legislatia actuala si au fost corelate si cu prevederile cuprinse in reglementarile contabile aplicabile;
2. prevederile referitoare la continutul documentelor si prelucrarea informatiilor din acestea au fost actualizate, in conditiile in care cea mai mare parte a operatiunilor de prelucrare se efectueaza cu ajutorul tehnicii de calcul;
3. prevederile referitoare la documentele justificative au fost formulate in cea mai mare parte prin trimitere la modul de organizare a entitatilor si specificul activitatii acestora;
4. modul de intocmire a formularelor financiar-contabile comune pe economie a fost simplificat prin eliminarea obligativitatii completarii unor informatii in situatia in care nu este necesara prezentarea acestora.

Elemente de noutate aduse prin proiectul de ordin:

Prin proiectul de ordin se urmareste actualizarea si simplificarea normelor de intocmire si utilizare a documentelor financiar-contabile.

Astfel, in procesul de revizuire a prevederilor O.M.E.F. nr. 3.512/2008 s-au avut in vedere urmatoarele:
1. eliminarea continutului minimal obligatoriu din cadrul normelor de intocmire si utilizare a fiecarui formular;
2. mentionarea expresa a elementelor principale pe care trebuie sa le cuprinda documentele justificative si documentele contabile (fise, registre, jurnale etc.) la pct. 2 si 10 din Anexa nr. 1 la proiectul de ordin ”Normele generale de intocmire si utilizare a documentelor financiar-contabile”;
3. eliminarea obligativitatii intocmirii/emiterii unui anumit numar de exemplare dintr-un document;
4. eliminarea prevederilor referitoare la circuitul si locul de arhivare ale fiecarui document;
5. introducerea obligatiei ca fiecare entitate sa isi stabileasca, in functie de necesitati si de modalitatea de tinere a evidentei contabile (manual sau cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automata a datelor), proceduri proprii privind elementele prezentate la pct. 3 si 4 de mai sus;
6. eliminarea obligativitatii aplicarii prevederilor Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor in forma electronica, cu modificarile ulterioare in cazul pastrarii pe suport electronic a documentelor financiar-contabile, inclusiv a celor care au fost convertite din format hartie in format electronic;
7. completarea Anexei nr. 4 ”Documentele financiar-contabile care se pastreaza timp de 5 ani, cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite, in arhiva persoanelor prevazute la art. 1 alin. (1) – (4) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare”;
8. eliminarea din Nomenclatorul documentelor financiar-contabile a acelor formulare care se pot intocmi de catre entitati numai in functie de necesitati si conform procedurilor stabilite (proces-verbal de plati, fisa de cont analitic pentru cheltuieli de productie, fisa de cont analitic pentru cheltuieli etc.);
9. eliminarea din Nomenclatorul documentelor financiar-contabile a Registrului jurnal de incasari si plati (cod 14-1-1/b), document care este reglementat in prezent de Ordinul ministrului finantelor publice nr. 170/2015 pentru aprobarea reglementarilor contabile privind contabilitatea in partida simpla;
10. eliminarea prevederilor care nu mai sunt in vigoare ca urmare a abrogarii unor acte normative (ex: Legea nr. 260/2007 privind inregistrarea operatiunilor comerciale prin mijloace electronice);
11. actualizarea prevederilor in conformitate cu modificarile aduse legii contabilitatii (au fost actualizate perioadele la care este obligatoriu sa se intocmeasca balanta de verificare, au fost actualizate termenele de reconstituire a documentelor financiar-contabile);
12. introducerea obligatiei ca persoanele care arhiveaza in baza unui contract oneros documentele financiar-contabile ale unei entitati sa fie autorizate, potrivit legii (conform art. 80 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare);
13. eliminarea obligatiei de a aplica stampila pe documentele financiar-contabile, ca urmare a abrogarii prevederilor legale referitoare la obligatia aplicarii stampilei de catre persoanele si entitatile prevazute la art. V alin. (1) si (2) din Ordonanta Guvernului nr. 17/2015 privind reglementarea unor masuri fiscal bugetare si modificarea si completarea unor acte normative (ex.: ordin de deplasare, chitanta, decont pentru operatiuni in participatie);
14. eliminarea prevederilor referitoare la aplicarea vizei de control financiarpreventiv pe documentele financiar-contabile, avand in vedere ca exercitarea controlului financiar preventiv este reglementata prin Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, si Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial si controlul financiar preventiv, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Continutul proiectului de ordin
Prin proiectul de ordin se reglementeaza aspecte referitoare la:

a) Normele generale de intocmire si utilizare a documentelor financiarcontabile, respectiv:
– elementele principale pe care trebuie sa le cuprinda documentele financiar-contabile;
– modalitatea de corectare a documentelor financiar-contabile;
– obligatia aprobarii de catre entitati a unor proceduri interne privind numerotarea, circuitul si arhivarea documentelor;
– reconstituirea documentelor financiar-contabile pierdute, sustrase sau distruse;
– modalitatea de pastrare si arhivare a registrelor de contabilitate si a celorlalte documente financiar-contabile;
– registrele de contabilitate pe care le intocmesc entitatile:
– registrele de contabilitate obligatorii pentru entitatile care conduc evidenta contabila pe baza regulilor contabilitatii in partida dubla:
– Registrul-jurnal (cod 14-1-1);
– Registrul-inventar (cod 14-1-2); si
– Cartea mare (cod 14-1-3);
– registrele de contabilitate obligatorii pentru persoanele care conduc evidenta contabila pe baza regulilor contabilitatii in partida simpla, reglementate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 170/2015 pentru aprobarea reglementarilor contabile privind contabilitatea in partida simpla:
– Registrul-jurnal de incasari si plati (cod 14-1-1/b); si
– Registrul-inventar (cod 14-1-2/b);
– formele de inregistrare in contabilitate, unde sunt cuprinse prevederi referitoare la regulile generale privind principalele forme de inregistrare in contabilitate a operatiunilor economico-financiare in cazul entitatilor care conduc contabilitatea in partida dubla: “pe jurnale”, “maestru-sah” si forma combinata “maestru-sah cu jurnale”;
– criteriile minimale privind programele informatice utilizate in activitatea financiara si contabila.

b) Normele specifice de utilizare a documentelor financiar-contabile
Normele specifice de utilizare a documentelor financiar-contabile au fost simplificate, in cadrul acestora fiind incluse numai prevederi referitoare la reflectarea in documentele financiar-contabile a operatiunilor economice desfasurate de entitati.
c) Modelele documentelor financiar-contabile
In proiectul de ordin sunt prezentate modelele documentelor financiar contabile.
In functie de necesitati acestea pot fi adaptate de catre entitati, cu obligatia respectarii elementelor prezentate la pct. 2 si pct. 10 din Anexa nr. 1 la proiectul de ordin.
d) Documentele financiar-contabile care se pastreaza timp de 5 ani Conform prevederilor art. 25 alin. (2) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prin ordin al ministrului finantelor publice se pot stabili, in mod justificat, registrele de contabilitate si documentele justificative care se pastreaza timp de 5 ani.
Fata de ordinul anterior, in proiectul de ordin sunt cuprinse si alte documente financiar-contabile care au termenul de pastrare de 5 ani.
Consulta pe site ANAF si:

Proiect Ordin privind documentele financiar-contabile – publicat în data de 03.11.2015
Referat de aprobare
Anexe

Activele biologice productive sunt orice active, altele decat activele biologice de natura stocurilor.

Exemple de active biologice productive:
– animalele de lapte;
– vita-de-vie;
– pomii fructiferi si copacii din care se obtine lemn de foc, dar care nu sunt taiati.

Conditii de recunoastere a unui activ biologic:
O societate recunoaste un activ biologic daca si numai daca:
a) entitatea controleaza activul ca rezultat al evenimentelor trecute cum ar fi prin dreptul de proprietate asupra vitelor, prin insemnarea sau marcarea vitelor in alt mod in momentul achizitiei, nasterii sau intarcarii;
b) este probabil ca beneficiile economice viitoare asociate activului sa revina entitatii; si
c) valoarea justa sau costul activului poate fi evaluat(a) in mod credibil.

Determinarea costului unui activ biologic productiv:
In cazul in care exista o piata pentru activele biologice, costul se determina in baza preturilor pietei specifice.
In cazul in care o astfel de piata nu exista, se va utiliza metoda bazata pe costul unui activ combinat.

Exemplu:
In cazul unei plantatii forestiere nu se poate determina valoarea activului biologic in baza unei piete existente. In acest caz:
– se determina valoarea activului combinat, adica a activului biologic, a terenului viran si a amenajarilor acestuia, considerate ca un intreg;
– se determina valoarea activului biologic prin scaderea din valoarea stabilita mai sus a valorii terenului (daca ar fi vandut fara sa aiba pe el un activ biologic) si a amenajarilor acestuia.

In anumite cazuri, daca din momentul suportarii costurilor initiale au avut loc putine transformari, activul biologic se recunoaste la valoarea reprezentand costul infiintarii acestuia. De exemplu pentru puietii de pomi fructiferi plantati imediat inainte de finalul perioadei de raportare, valoarea de recunoastere al acestora in categoria activelor biologice este costul infiintarii respectivei plantatii.

Cine sunt beneficiarii noilor prevederi?

Reglementarile specifice contabilitatii in partida simpla urmeaza sa se aplice de catre:

– persoanele fizice si asocierilor fara persoanalitate juridice, ale caror venituri sunt supuse impozitului pe venit in conformitate cu Codul fiscal, al caror venit net anual este determinat in sistem real, pe baza datelor din contabilitate. Este vorba despre beneficiari ai veniturilor obtinute din activitati independente, cedarea folosintei bunurilor, activitati agricole, silvicultura si piscicultura;
– persoanele sau entitatile care, prin actul normativ de infiintare, prin legi speciale sau prin alte acte normative, au obligatia tinerii contabilitatii in partida simpla, cu exceptia persoanelor juridice fara scop patrimonial.

Noutate pentru PFA – se poate opta pentru contabilitatea in partida dubla

Obligatia tinerii contabilitatii in cazul PFA se poate indeplini potrivit prevederilor referitoare la contabilitatea in partida simpla dar, mai nou, si potrivit prevederilor referitoare la contabilitatea in partida dubla (contabilitate de angajament). In acest din urma caz, persoanele care vor opta pentru contabilitatea in partida dubla vor organiza si conduce contabilitatea proprie in baza reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, in vigoare, pana la nivel de balanta de verificare, fara a intocmi situatii financiare anuale. Trecerea se va face incepand cu exercitiul financiar urmator celui in care s-a luat aceasta decizie.

Ce sunt investitiile imobiliare?
Investitia imobiliara este proprietatea (un teren sau o cladire – ori o parte a unei cladiri – sau ambele) detinuta (de proprietar sau de locatar in baza unui contract de leasing financiar) pentru a obtine venituri din chirii, pentru cresterea valorii capitalului sau ambele.

Nu se recunosc in categoria investitiilor imobiliare, ci sunt considerate proprietati imobiliare cele detinute pentru:
a) a fi utilizate in producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii ori in scopuri administrative; sau
b) a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii.

Exemple de investitii imobiliare:
a) terenurile detinute, in scopul cresterii pe termen lung a valorii capitalului;
b) terenurile detinute pentru o utilizare viitoare inca nedeterminata. Daca o entitate nu a hotarat daca va utiliza terenul fie ca pe o proprietate imobiliara utilizata de posesor, fie in scopul vanzarii pe termen scurt in cursul desfasurarii normale a activitatii, atunci terenul este considerat ca fiind detinut in scopul cresterii valorii capitalului;
c) o cladire aflata in proprietatea entitatii (sau detinuta de entitate in temeiul unui contract de leasing financiar) si inchiriata in temeiul unuia sau mai multor contracte de leasing operational;
d) o cladire care este libera, dar care este detinuta pentru a fi inchiriata in temeiul unuia sau mai multor contracte de leasing operational;
e) proprietatile imobiliare in curs de construire sau amenajare in scopul utilizarii viitoare ca investitii imobiliare.

Exemple de elemente care nu sunt investitii imobiliare:
a) proprietatile imobiliare detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii sau in procesul de constructie ori de amenajare in vederea unei astfel de vanzari, de exemplu, proprietatile imobiliare dobandite cu scopul exclusiv de a fi cedate ulterior, in viitorul apropiat, sau cu scopul de a fi amenajate si revandute. Acestea reprezinta, din punct de vedere contabil, stocuri;
b) proprietatile imobiliare care sunt in curs de construire sau amenajare in numele unor terte parti. Acestea reprezinta pentru entitate servicii in curs de executie;
c) proprietatile imobiliare utilizate de posesor, incluzand (printre altele) proprietatile detinute in scopul utilizarii lor viitoare ca proprietati imobiliare utilizate de posesor, proprietatile detinute in scopul amenajarii viitoare si utilizarii ulterioare ca proprietati imobiliare utilizate de posesor, proprietatile utilizate de salariati (indiferent daca acestia platesc sau nu chirie la cursul pietei) si proprietatile imobiliare utilizate de posesor care urmeaza a fi cedate.

Proprietati detinute cu dublu scop
In cazul in care o proprietate include o parte care este detinuta pentru a fi inchiriata sau cu scopul cresterii valorii capitalului si o alta parte care este detinuta pentru a fi utilizata la producerea sau furnizarea de bunuri ori servicii sau in scopuri administrative, daca aceste parti pot fi vandute separat (sau inchiriate separat in temeiul unui contract de leasing financiar), este necesar a fi contabilizate separat. Daca partile nu pot fi vandute separat, proprietatea imobiliara constituie o investitie imobiliara doar in cazul in care o parte nesemnificativa este detinuta pentru a fi utilizata la producerea sau furnizarea de bunuri ori servicii sau in scopuri administrative.

Dificultati in a determina daca o proprietate este investitie imobiliara sau proprietate imobiliara
In cazul in care este dificil, prin natura activitatii complexe sa se determine daca o proprietate este investitie imobiliara sau proprietate imobiliara, se apeleaza la un rationament suplimentar, respectiv se determina nivelul serviciilor suplimentare.
Astfel, in cazul in care serviciile suplimentare reprezinta o componenta nesemnificativa a contractului, activul este inregistrat ca investitie imobiliara.

Exemplu:
O societate detine un imobil pentru a-l inchiria tertilor. Prin contract, proprietarul se obliga sa sigure servicii de paza, intretinere si alte servicii specifice.
In acest caz, serviciile accesorii serviciului de inchiriere sunt nesemnificative in raport cu valoarea contractului de inchiriere, iar activul se inregistreaza ca investitie imobiliara.

In cazul in care serviciile suplimentare reprezinta o componenta importanta a serviciului ca intreg prestat tertilor, activul este inregistrat ca o proprietate imobiliara.
Exemplu:
Daca o entitate are in proprietate si administreaza un hotel, serviciile furnizate oaspetilor reprezinta o componenta semnificativa a intregului contract. Prin urmare, un hotel administrat de proprietar reprezinta mai degraba o proprietate imobiliara utilizata de posesor decat o investitie imobiliara.

Determinarea criteriilor de incadrare a unui activ in categoria investitiilor imobiliare sau a proprietatilor imobiliare se face pe baza de rationament profesional. fiind necesar a se elabora criterii astfel incat sa isi poata exercita in mod consecvent rationamentul, in conformitate cu definitia investitiei imobiliare.

Transferul in sau din categoria investitiilor imobiliare se face daca si numai daca exista o modificare a utilizarii, evidentiata de:
a) inceperea utilizarii de catre posesor, pentru un transfer din categoria investitiilor imobiliare in categoria proprietatilor imobiliare utilizate de posesor;
b) inceperea procesului de amenajare in perspectiva vanzarii, pentru un transfer din categoria investitiilor imobiliare in categoria stocurilor;
c) incheierea utilizarii de catre posesor, pentru un transfer din categoria proprietatilor imobiliare utilizate de posesor in categoria investitiilor imobiliare; sau
d) inceperea unui leasing operational cu o alta parte, pentru un transfer din categoria stocurilor in categoria investitiilor imobiliare.

De asemenea, este posibil transferul din categoria investitilor imobiliare in categoria stocurilor in cazul in care intervine o modificare in utilizare evidentiata de demararea lucrarilor de amenajare, in perspectiva vanzarii. Pe perioada de amenajare sunt adaugate costurile, iar la receptia finala se procedeaza la transferul de la stocuri la investitii imobiliare, in vederea cedarii. In cazul in care decide sa cedeze o investitie imobiliara fara amenajari suplimentare, entitatea continua sa trateze proprietatea imobiliara ca investitie imobiliara pana in momentul in care aceasta este scoasa din evidenta. Daca o entitate incepe procesul de reamenajare a unei investitii imobiliare existente, in scopul utilizarii viitoare continue ca investitie imobiliara, atunci proprietatea imobiliara ramane investitie imobiliara si nu este reclasificata drept proprietate imobiliara utilizata de posesor in cursul reamenajarii.

Activele detinute in sold la 31.12.2014 care indeplinesc conditiile de incadrare la investitii imobiliare
In cazul in care o societate detine la sfarsitul anului 2014 active care indeplinesc conditiile recunoasterii ca investitie imobiliara, va transfera valoarea acestora din conturile specifice (211, 212) in contul 215 – Investitii imobiliare.

Care este insa semnificatia impartirii societatilor in cele 3 categorii si, mai ales, care este specificul fiecareia dintre ele?

Redam in cele ce urmeaza detalii despre specificul fiecarei categorii:

Microentitatile
Considerate scutiri, urmatoarele elemente sunt specifice microentitatilor:
1. Microentitatile nu au obligatia elaborarii notelor explicative la situatiile financiare anuale.

Totusi, microentitatile vor prezenta informatii referitoare la urmatoarele:
a) politicile contabile adoptate, inclusiv:
– bazele de evaluare aplicate diferitelor elemente;
– conformitatea politicilor contabile adoptate cu principiile contabile prevazute de reglementarile contabile in vigoare;
– orice modificari semnificative ale politicilor contabile adoptate;
b) valoarea totala a oricaror angajamente financiare, garantii sau active si datorii contingente neincluse in bilant, indicand natura si forma oricarei garantii reale care a fost acordata; separat de acestea, sunt prezentate orice angajamente privind pensiile si entitatile afiliate sau asociate;
e) suma avansurilor si creditelor acordate membrilor organelor de administratie, de conducere si de supraveghere, cu indicarea ratelor dobanzii, a principalelor conditii si a oricaror sume restituite, amortizate sau la care s-a renuntat, precum si a angajamentelor asumate in numele acestora sub forma garantiilor de orice fel, cu indicarea totalului pe fiecare categorie;
Totodata, este necesar a fi intocmit raportul administratorului, care sa ofere informatii privind achizitiile propriilor actiuni, si anume:
– motivele achizitiilor efectuate in cursul exercitiului financiar;
– numarul si valoarea nominala sau, in absenta acesteia, echivalentul contabil al actiunilor achizitionate si instrainate in cursul exercitiului financiar si proportia din capitalul subscris pe care acestea o reprezinta;
– in cazul achizitiei si instrainarii cu titlu oneros, contravaloarea actiunilor;
– numarul si valoarea nominala sau, in absenta acesteia, echivalentul contabil al tuturor actiunilor achizitionate si detinute de entitate si proportia din capitalul subscris pe care acestea o reprezinta;
2. Microentitatile intocmesc bilant prescurtat.
3. Microentitatile intocmesc cont prescurtat de profit si pierdere.
Contul de profit si pierdere, in cazul microentitatilor, ar urma sa prezinte separat cifra de afaceri neta, alte venituri, costul materiilor prime si al consumabilelor, cheltuieli cu personalul, ajustari de valoare, alte cheltuieli, impozite, profit sau pierdere.

Entitatile mici
Entitatile mici intocmesc situatii financiare anuale prescurtate, care cuprind:
– bilant prescurtat,
– cont de profit si pierdere,
– note explicative la situatiile financiare anuale.
In cazul entitatilor mici, intocmirea situatiei modificarilor capitalului propriu si a situatiei fluxurilor de trezorerie este optionala.

Entitatile mijlocii si mari
Entitatile mijlocii si mari, precum si entitatile de interes public intocmesc, in conformitate cu noile reglementari contabile, situatii financiare anuale care cuprind:
– bilant,
– cont de profit si pierdere,
– situatia modificarilor capitalului propriu,
– situatia fluxurilor de trezorerie,
– note explicative la situatiile financiare anuale.
In cazul entitatilor mijlocii si mari, Ministerul Finantelor Publice si alte autoritati de reglementare pot solicita sa se prezinte in situatiile financiare anuale unele informatii suplimentare fata de cele care trebuie prezentate in concordanta cu reglementarile contabile adoptate prin Ordinul 1.802/2014.

Microentitatile sunt entitatile care, la data bilantului, nu depasesc limitele a cel putin doua dintre urmatoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 350 000 EUR;
b) cifra de afaceri neta: 700 000 EUR;
c) numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 10.
Important! Pentru microentitati, noile reglementari contabile prevad aplicarea unor scutiri, in materie de raportare, care vor fi prezentate intr-un articol ulterior.

Entitatile mici sunt entitatile care, la data bilantului, nu se incadreaza in categoria microentitatilor si care nu depasesc limitele a cel putin doua dintre urmatoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 4 000 000 EUR;
b) cifra de afaceri neta: 8 000 000 EUR;
c) numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 50.

Entitatile mijlocii si mari sunt entitatile care, la data bilantului, depasesc limitele a cel putin doua dintre urmatoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 4 000 000 EUR;
b) cifra de afaceri neta: 8 000 000 EUR;
c) numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 50.

De asemnea, noile reglementari contabile fac o impartire a grupurilor de societati, avand la baza acelasi criteriu al marimii, in: grupuri mici si mijlocii, respectiv grupuri mari. Grupul este definit ca fiind o societate-mama, cu toate filialele acesteia.

Grupurile mici si mijlocii sunt grupurile constituite din societatile-mama si filialele care urmeaza sa fie incluse in consolidare si care, pe baza consolidata, nu depasesc limitele a cel putin doua dintre urmatoarele trei criterii la data bilantului societatii-mama:
a) totalul activelor: 24 000 000 EUR;
b) cifra de afaceri neta: 48 000 000 EUR;
c) numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 250.

Grupurile mari sunt grupurile constituite din societatile-mama si filialele care urmeaza sa fie incluse in consolidare si care, pe baza consolidata, depasesc limitele a cel putin doua dintre urmatoarele trei criterii la data bilantului societatii-mama:
a) totalul activelor: 24 000 000 EUR;
b) cifra de afaceri neta: 48 000 000 EUR;
c) numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 250.

Unii dintre noi au inceput deja, altii abia incep lucrarile de contabilitate pentru luna Ianuarie 2015.

Modificarea reglementarilor contabile, incepand cu 1 Ianuarie 2015, nu reprezinta o simpla modificare a unui act normativ ci o modificare complexa. Astfel, pe langa noile prevederi (vom detalia acest subiect in articole viitoare), modificarea planului de conturi (unele conturi au fost eliminate si nu se mai utilizeaza, unele au fost modificate dar foarte multe conturi noi au fost adaugate) implica si un proces de transpunere a soldurilor din balanta de verificare la 31.12.2014 in noile conturi.

Pentru unii dintre noi ar putea sa lucreze aplicatiile informatice (programele de contabilitate), care sa asigure, odata cu inceputul noului an financiar, transpunerea conturilor din balanta de la 31.12.2014. Daca aplicatia nu face acest lucru, transpunerea trebuie facuta de utilizator, astfel ca va fi necesar sa se cunoasca exact care sunt conturile ale caror solduri trebuie transpunse. Indiferent de situatie insa, acest proces trebuie urmarit cu atentie, pentru a nu fi generate erori. Nimeni nu si-ar dori un start cu stangul, nu-i asa?

Pentru a va veni in ajutor, am pregatit un produs pe care il oferim GRATUIT (Transpunerea conturilor din balanta de verificare la 31.12.2014 in noul plan de conturi general). Produsul se poate vizualiza cu ajutorul unei aplicatii pentru care am dezvoltat-o pentru a asigura, daca este cazul, actualizarea continutului produselor oferite cititorilor (aplicatia permite vizualizarea unui numar nelimitat de produse).

Comenzile pentru produs se plaseaza In link-ul urmator:
Transpunerea conturilor din balanta de verificare la 31.12.2014 in noul plan de conturi general

Mai mult, pentru cateva conturi nu se prevede obligativitatea transpunerii, astfel ca transpunerea nu poate fi automatizata ci este lasata ca o activitate individuala a fiecaruia dintre noi.

Astfel (sunt considerate cateva exemple),
– in cazul costructiilor, noile reglementari contabile prevad o delimitare clara intre proprietatile (terenuri si / sau cladiri) detinute pentru a fi utilizate pentru producerea de bunuri sau servicii sau in scopuri administrative si proprietatile detinute pentru a fi inchiriate sau in scopul cresterii capitalului. La aplicarea pentru prima data a noilor reglementari, societatile stabilesc, pe baza politicilor contabile si a rationamentului profesional, care dintre proprietatile imobiliare detinute indeplinesc conditiile pentru a fi incadrate la investitii imobiliare si care vor fi lasate in categoria constructii.

– in cazul imobilizarilor necorporale in curs de executie, avand in vedere faptul ca in noile reglementari acest cont nu mai exista, sumele existente in sold la 31.12.2014 se transfera fie in contul 203 – Cheltuieli de dezvoltare sau contul 208 – Alte imobilizari necorporale, in functie de stadiul realizarii proiectului si de modul de indeplinire a conditiilor de recunoastere a acestuia ca activ.
Eventualele ajustari pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in curs de executie se transfera, de asemenea, fie asupra rezultatului reportat (articol contabil 2933 – Ajustari pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in curs de executie = 1176 – Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene), fie asupra contului 2903 – Ajustari pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare sau contului 2908 – Ajustari pentru deprecierea altor imobilizari necorporale.

– in cazul fondului comercial pozitiv, noile reglementari pervad ca ajustarea pentru depreciere nu se mai inregistreaza in conturi de bilant (contul 2907 – Ajustari pentru deprecierea fondului comercial) ci in conturi de rezultat (contul 6817 – Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea fondului comercial). In aceste conditii, ajustarile deja inregistrate vor diminua valoarea fondului comercial (articol contabil 2907 – Ajustari pentru deprecierea fondului comercial = 2071 – Fond comercial pozitiv). Inregistrarea ar urma sa se efectueze la aplicarea pentru prima data a noilor reglementari contabile.

Ordinul aproba Reglementarile contabile privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate – referiri la prevederile sale vor fi facute intr-o serie de articole ce vor fi publicate in perioada urmatoare.

Prevederile ordinului se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2015. Entitatile care au ales un exercitiu financiar diferit de anul calendaristic aplica prevederile prezentului ordin de la inceputul primului exercitiu financiar astfel ales, care incepe ulterior datei de 1 ianuarie 2015.

Reglementarile contabile privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate, prevazute la art. 1, se aplica de catre:
a) societati:
– societatile in nume colectiv;
– societatile in comandita simpla;
– societatile pe actiuni;
– societatile in comandita pe actiuni si
– societatile cu raspundere limitata.
b) societatile/companiile nationale;
c) regiile autonome;
d) institutele nationale de cercetare-dezvoltare;
e) societatile cooperative si celelalte persoane juridice care, in baza legilor speciale de organizare, functioneaza pe principiile societatilor;
f) subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in Romania, care apartin persoanelor juridice cu sediul in Romania, in conditiile prevazute de prezentele reglementari;
g) subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate, care apartin persoanelor prevazute la lit. a) – e), cu sediul in Romania, in conditiile prevazute de prezentele reglementari;
h) subunitatile din Romania, care apartin unor persoane juridice cu sediul in strainatate, in conditiile prevazute de prezentele reglementari;
i) grupurile de interes economic, infiintate potrivit legii.

Important! In aplicarea Reglementarilor contabile entitatile trebuie sa dezvolte politici contabile proprii care se aproba de administratori. In cazul entitatilor care nu au administratori, politicile contabile se aproba de persoanele care au obligatia gestionarii entitatii respective. Acest lucru presupune intocmirea de manuale de politici contabile sau actualizarea manualelor existente.

Aplicarea noilor reglementari contabile impune abrogarea urmatoarelor acte normative:
– Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 766 si 766 bis din 10 noiembrie 2009, cu modificarile si completarile ulterioare;
– Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2.239/2011 pentru aprobarea Sistemului simplificat de contabilitate, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 522 si 522 bis din 25 iulie 2011.