COLECTAREA CREANTELOR FISCALE – prevederi valabile de la 01.01.2004

A. Colectarea constã in exercitarea actiunilor care au ca scop stingerea creantelor fiscale. (cap I, art 101)
Scadenta creantelor fiscale este la:
• expirarea termenelor prevãzute de Codul fiscal sau de alte legi care le reglementeazã.(cap I, art 102(1))
• pentru diferentele de obligatii fiscale principale si pentru obligatiile fiscale accesorii se stabileste in functie de data comunicãrii acestora: (cap I, art 102(2))
a) dacã data comunicãrii este cuprinsã in intervalul 1-15 din lunã, termenul de platã este panã la data de 5 a lunii urmãtoare;
b) dacã data comunicãrii este cuprinsã in intervalul 16-31 din lunã, termenul de platã este panã la data de 20 a lunii urmãtoare.
• pentru contributiile la bugetul asigurãrilor sociale de stat, la bugetul asigurãrilor pentru somaj si la fondul asigurãrilor sociale de sãnãtate, dupã calcularea si retinerea acestora conform reglementãrilor legale in materie este panã la data de 25 a lunii urmãtoare celei pentru care se efectueazã plata drepturilor salariale. (cap I, art 102(4))

B. Stingerea creantelor fiscale se face prin platã, compensare si restituire (cap II)

B.1. Momentul platii este: (cap II, art 103(3))
a) In cazul platilor in numerar data inscrisa pe documentul de plata eliberat de organul fiscal
b) In cazul platilor prin mandate postal sau decontare prin banca data la care bancile debiteaza contul platitorului pe baza documentelor de decontare specifice confirmate prin stampila si semnatura autorizata

EXCEPTIE
Nedecontarea de catre unitatile bancare a sumelor cuvenite bugetului in termen de 3 zile lucratoare de la data debitarii contului platitorilui nu il exonereaza pe platitor de obligatia de plata a sumelor respective si atrage dobanzi si penalitati de intarziere dupa termenul de 3 zile (cap III, art 110)

Ordinea stingerii obligatiilor fiscale (cap II,art 104)
a) obligatii fiscale cu termene de platã in anul curent;
b) obligatii fiscale datorate si neachitate la data de 31 decembrie a anului precedent, in ordinea vechimii, panã la stingerea integralã a acestora;
c) dobanzi, penalitãti de intarziere aferente obligatiilor fiscale prevãzute la lit. b);
d) obligatii fiscale cu termene de platã viitoare, la solicitarea debitorului.
ATENTIE
In situatia in care debitorul nu efectueazã plata obligatiilor fiscale, conform prevederilor alin. (1), creditorul fiscal va proceda la stingerea obligatiilor fiscale pe care le administreazã si va instiinta despre aceasta debitorul in termen de 10 zile de la data efectuãrii stingerii.

B.2. Compensarea creantelor fiscale (cap II, art 105)
Compensarea se face de organul fiscal competent la cererea debitorului sau inainte de restituirea ori rambursarea sumelor cuvenite acestuia, dupã caz, in ordinea prevãzutã la art. 104 alin. (1).

Compensarea creantelor debitorului se va efectua cu obligatii datorate aceluiasi buget, urmand ca din diferenta rãmasã sã fie compensate obligatiile datorate altor bugete, in urmãtoarea ordine:
a) bugetul de stat;
b) fondul de risc pentru garantii de stat, pentru imprumuturi externe;
c) bugetul asigurãrilor sociale de stat;
d) bugetul Fondului national unic de asigurãri sociale de sãnãtate;
e) bugetul asigurãrilor pentru somaj.

Organul competent va instiinta in scris debitorul despre mãsura compensãrii in termen de 7 zile de la data efectuãrii operatiunii.

B.3. Restituirea creantelor fiscale (cap II, art 106)
Se restituie, la cerere, debitorului urmãtoarele sume:
a) cele plãtite fãrã existenta unui titlu de creantã;
b) cele plãtite in plus fatã de obligatia fiscalã;
c) cele plãtite ca urmare a unei erori de calcul;
d) cele plãtite ca urmare a aplicãrii eronate a prevederilor legale;
e) cele de rambursat de la bugetul de stat;
f) cele stabilite prin hotãrari ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit legii;
g) cele rãmase dupã efectuarea distribuirii prevãzute la art. 160;
h) cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din retinerile prin poprire, precum si cautiunea depusã in conformitate cu prevederile art. 164 alin. (1), dupã caz, in temeiul hotãrarii judecãtoresti prin care se dispune desfiintarea executãrii silite.
In cazul restituirii sumelor in valutã confiscate, aceasta se realizeazã conform legii, in lei la cursul de referintã al pietei valutare pentru euro, comunicat de Banca Nationalã a Romaniei, de la data rãmanerii definitive si irevocabile a hotãrarii judecãtoresti prin care se dispune restituirea.

Dacã debitorul inregistreazã obligatii fiscale restante, sumele se vor restitui numai dupã efectuarea compensãrii potrivit prezentului cod.

Bãncile supuse regimului de supraveghere specialã sau de administrare specialã si care efectueazã plãtile dispuse in limita incasãrilor vor deconta zilnic, cu prioritate, sumele reprezentand obligatii fiscale cuprinse in ordinele de platã emise de debitori si/sau creante fiscale cuprinse in dispozitiile de incasare emise de organele de executare. (cap II, art 107)

C. Pentru neplata la termenul de scadentã de cãtre debitor a obligatiilor de platã, se datoreazã dupã acest termen dobanzi si penalitãti de intarziere. (cap III, art 108(1))

Nu se datoreazã dobanzi si penalitãti de intarziere pentru sumele datorate cu titlu de amenzi, dobanzi si penalitãti de intarziere stabilite potrivit legii. (cap III, art 108(2))

Se datoreazã dobanzi dupã cum urmeazã (cap III, art 109)
a) incepand cu ziua imediat urmãtoare termenului de scadentã si panã la data stingerii sumei datorate inclusiv.
b) pentru diferentele de impozite si taxe, stabilite de organele competente incepand cu ziua imediat urmãtoare scadentei impozitului sau taxei, pentru care s-a stabilit diferenta, panã la data stingerii acesteia inclusiv;
c) pentru impozitele si taxele stinse prin executare silitã panã la data intocmirii procesului-verbal de distribuire inclusiv.
d) In cazul plãtii pretului in rate panã la data intocmirii procesului-verbal de distribuire a avansului. Pentru suma rãmasã de platã dobanda este datoratã de cãtre cumpãrãtor;
e) pentru impozitele si taxele debitorului declarat insolvabil panã la data incheierii procesului-verbal de constatare a insolvabilitãtii, inclusiv.

Pentru obligatiile fiscale neachitate la termenul de platã, reprezentand impozitul pe venitul global, se datoreazã dobanzi dupã cum urmeazã: (cap III, art 109(4))
a) pentru anul fiscal de impunere dobanzile pentru plãtile anticipate stabilite de organul fiscal prin decizii de plãti anticipate se calculeazã panã la data plãtii debitului sau, dupã caz, panã la data de 31 decembrie;
b) dobanzile pentru sumele neachitate in anul de impunere, potrivit lit. a), se calculeazã incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmãtor panã la data stingerii acestora, inclusiv;
c) in cazul in care impozitul pe venit stabilit prin decizia de impunere anualã este mai mic decat cel stabilit prin deciziile de plãti anticipate, dobanzile se recalculeazã, incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmãtor celui de impunere, la soldul neachitat in raport cu impozitul annual stabilit prin decizia de impunere anualã, urmand a se face regularizarea dobanzii in mod corespunzãtor.

ATENTIE
Nivelul dobanzii se stabileste prin hotãrare a Guvernului, la propunerea Ministerului Finantelor Publice, corelat cu nivelul dobanzii de referintã a Bãncii Nationale a Romaniei, o datã pe an, in luna decembrie, pentru anul urmãtor, sau in cursul anului, dacã aceasta se modificã cu peste 5 puncte procentuale.

In cazul creantelor fiscale stinse prin compensare, dobanzile se datoreazã panã la data stingerii inclusiv. Data stingerii este, pentru compensãrile la cerere, data depunerii la organul competent a cererii de compensare, iar pentru compensãrile efectuate inaintea restituirii sau rambursãrii sumei cuvenite debitorului, data depunerii cererii de rambursare sau restituire. (cap III, art 111)

Pentru obligatiile fiscale neplãtite la termen atat inainte, cat si dupã deschiderea procedurii de reorganizare judiciarã se datoreazã dobanzi si penalitãti de intarziere panã la data deschiderii procedurii de faliment. (cap III, art 111)

Pe perioada pentru care au fost acordate inlesniri la plata impozitelor si taxelor restante se datoreazã dobanzi. (cap III, art 112)

Pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobandã din ziua urmãtoare expirãrii celor 45 de zile de la data inregistrarii cu exceptia sumelor provenite din impozitul pe venit. (cap III, art 113)

Plata cu intarziere a obligatiilor fiscale se sanctioneazã cu o penalitate de intarziere de 0,5% pentru fiecare lunã si/sau pentru fiecare fractiune de lunã de intarziere, incepand cu data de intai a lunii urmãtoare scadentei acestora panã la data stingerii acestora inclusiv. Penalitatea de intarziere nu inlãturã obligatia de platã a dobanzilor. (cap III, art 114(1))

In cazul in care s-au acordat inlesniri la platã, penalitatea de intarziere se datoreazã panã la data de intai a lunii urmãtoare celei in care s-au acordat inlesnirile. (cap III, art 114(4))

D. La cererea temeinic justificatã a contribuabililor, organul fiscal competent poate acorda pentru obligatiile fiscale restante, atat inaintea inceperii executãrii silite, cat si in timpul efectuãrii acesteia, inlesniri la platã, in conditiile legii. (Cap IV, art 115)

E. Organul fiscal solicitã constituirea unei garantii pentru: (cap V, art 116)
a) suspendarea executãrii silite cand debitorul indica bunurile oferite in vederea sechestrarii sau alte garantii
b) ridicarea mãsurilor asigurãtorii;
c) asumarea obligatiei de platã de cãtre altã persoanã prin angajament de platã pentru debitorul supus divizarii, fuziunii sau reorganizarii judiciare
d) in alte cazuri prevãzute de lege.

Garantiile se pot constitui, in conditiile legii, prin: (cap V, art 117)
a) consemnarea de mijloace bãnesti la o unitate a Trezoreriei Statului;
b) scrisoare de garantie bancarã;
c) ipotecã asupra unor bunuri imobile din tarã;
d) gaj asupra unor bunuri mobile;
e) fidejusiune.
Organul competent, in conditiile legii, poate dispune executarea garantiilor depuse, dacã nu s-a realizat scopul pentru care acestea au fost solicitate. (cap V, art 118)

F. Se dispun mãsuri asigurãtorii sub forma popririi asigurãtorii si sechestrului asigurãtoriu asupra bunurilor mobile si/sau imobile proprietatea debitorului, precum si asupra veniturilor acestuia:
• cand existã pericolul ca debitorul sã se sustragã, sã-si ascundã ori sã-si risipeascã patrimoniul, periclitand sau ingreunand in mod considerabil colectarea.
• creanta nu a fost incã individualizatã si nu a devenit scadentã. Mãsurile asigurãtorii dispuse, dacã nu au fost desfiintate in conditiile legii, rãman valabile pe toatã perioada executãrii silite, fãrã indeplinirea altor formalitãti. O datã cu individualizarea creantei si ajungerea acesteia la scadentã, in cazul neplãtii, mãsurile asigurãtorii se transformã in mãsuri executorii. (cap VI, art 119)

In cazul infiintãrii sechestrului asigurãtoriu asupra bunurilor imobile, un exemplar al procesului-verbal intocmit de organul de executare se comunicã pentru inscriere Biroului de carte funciarã.
Inscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, dupã inscriere, vor dobandi vreun drept asupra imobilului respectiv. Actele de dispozitie ce ar interveni ulterior inscrierii sunt lovite de nulitate absolutã. (cap VI, art 119(7) si (8))

Mãsurile asigurãtorii se ridicã, prin decizie motivatã, de cãtre creditorii fiscali, cand au incetat motivele pentru care au fost dispuse sau la constituirea garantiei dupã caz. (cap VI, art 120)

G. Dreptul de a cere executarea silitã a creantelor fiscale (inclusiv amenzi contraventionale) se prescrie in termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmãtor celui in care a luat nastere acest drept. (cap VII, art 121)

Termenul de prescriptie se suspendã: (cap VII, art 122)
a) in cazurile si in conditiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescriptie a dreptului la actiune;
b) in cazurile si in conditiile in care suspendarea executãrii este prevãzutã de lege ori a fost dispusã de instanta judecãtoreascã sau de alt organ competent, potrivit legii;
c) pe perioada valabilitãtii inlesnirii acordate potrivit legii;
d) cat timp debitorul isi sustrage veniturile si bunurile de la executarea silitã;
e) in alte cazuri prevãzute de lege.

Termenul de prescriptie se intrerupe: (cap VII, art 123)
a) in cazurile si in conditiile stabilite de lege pentru intreruperea termenului de prescriptie a dreptului la actiune;
b) pe data indeplinirii de cãtre debitor, inainte de inceperea executãrii silite sau in cursul acesteia, a unui act voluntar de platã a obligatiei prevãzute in titlul executoriu ori a recunoasterii in orice alt mod a datoriei;
c) pe data indeplinirii, in cursul executãrii silite, a unui act de executare silitã;
d) pe data intocmirii, potrivit legii, a actului de constatare a insolvabilitãtii contribuabilului;
e) in alte cazuri prevãzute de lege.

Dreptul contribuabililor de a cere compensarea sau restituirea creantelor fiscale se prescrie in termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului urmãtor celui in care a luat nastere dreptul la compensare sau restituire. (cap VII, art 125)

H. Stingerea creantelor fiscale prin executare silita
H.1. Organul competent de efectuare a executarii silite este (cap VIII, art 126(5))
• cel in a cãrui razã teritorialã se gãsesc bunurile urmãribile, coordonarea intregii executãri revenind organului de executare in a cãrui razã teritorialã isi are domiciliul fiscal debitorul.
• in cazul in care executarea silitã se face prin poprire, organul de executare coordonator poate proceda la aplicarea acestei mãsuri de executare asupra tertului poprit, indiferent de locul unde isi are domiciliul fiscal.

Organul coordonator de efectuare a executarii silite in cazul debitorilor solidari, este cel in a cãrui razã teritorialã isi are domiciliul fiscal debitorul despre care existã indicii cã detine mai multe venituri sau bunuri urmãribile. (cap VIII, art 127(1))

Organele de executare sesizate cãrora li s-a comunicat debitul, dupã inscrierea acestuia intr-o evidentã nominalã, vor lua mãsuri de executare silitã si vor comunica organului de executare coordonator sumele realizate in contul debitorului, in termen de 10 zile de la realizarea acestora. (cap VIII, art 127(3))

Executarea silitã se face de organul de executare competent prin intermediul executorilor fiscali (cap VIII, art 128).
In exercitarea atributiilor ce le revin, pentru aplicarea procedurilor de executare silitã, executorii fiscali pot:
a) sã intre in orice incintã de afaceri a debitorului, persoanã juridicã, sau in alte incinte unde acesta isi pãstreazã bunurile, in scopul identificãrii bunurilor sau valorilor care pot fi executate silit, precum si sã analizeze evidenta contabilã a debitorului in scopul identificãrii tertilor care datoreazã sau detin in pãstrare venituri ori bunuri ale debitorului;
b) sã intre in toate incãperile in care se gãsesc bunuri sau valori ale debitorului, persoanã fizicã, precum si sã cerceteze toate locurile in care acesta isi pãstreazã bunurile;
c) sã solicite si sã cerceteze orice document sau element material care poate constitui o probã in determinarea bunurilor proprietate a debitorului.

Pentru executarea silitã a creantelor fiscale datorate de o asociere fãrã personalitate juridicã, chiar dacã existã un titlu executoriu pe numele asocierii, pot fi executate silit atat bunurile mobile si imobile ale asocierii, cat si bunurile personale ale membrilor acesteia. (cap VIII, art 129).

Executarea silitã a creantelor fiscale se efectueazã numai in temeiul unui titlu executoriu emis de organul fiscal competent sau al unui inscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu. (cap VIII, art 130)

Reguli privind executarea silitã (cap VIII, art 131)
1. Executarea silitã se poate intinde asupra tuturor veniturilor si bunurilor proprietate a debitorului, urmãribile potrivit legii, iar valorificarea acestora se efectueazã numai in mãsura necesarã pentru realizarea creantelor fiscale si a cheltuielilor de executare.
2. In cadrul procedurii de executare silitã se pot folosi succesiv sau concomitent modalitãtile de executare silitã prevãzute de prezentul cod.
3. Executarea silitã se desfãsoarã panã la stingerea creantelor fiscale inscrise in titlul executoriu, inclusiv a dobanzilor, penalitãtilor de intarziere ori a altor sume, datorate sau acordate potrivit legii prin acesta, precum si a cheltuielilor de executare.
4. In cazul in care prin titlul executoriu sunt prevãzute, dupã caz, dobanzi, penalitãti de intarziere sau alte sume, fãrã sã fi fost stabilit cuantumul acestora, ele vor fi calculate de cãtre organul de executare si consemnate intr-un proces-verbal care constituie titlu executoriu, care se comunicã debitorului.
5. Fatã de terti, inclusiv fatã de stat, o garantie realã si celelalte sarcini reale asupra bunurilor au un grad de prioritate care se stabileste de la momentul in care acestea au fost fãcute publice prin oricare dintre metodele prevãzute de lege.

La cererea organului fiscal, debitorul este obligat sã furnizeze in scris, pe propria rãspundere, informatiile solicitate. (cap VIII, art 132)

In toate actele de executare silitã trebuie sã se indice titlul executoriu si sã se arate natura si cuantumul debitului ce face obiectul executãrii. (cap VIII, art 133)
Somatia (cap VIII, art 134)
Executarea silitã incepe prin comunicarea somatiei.
Dacã in termen de 15 zile de la comunicarea somatiei nu se stinge debitul, se continuã mãsurile de executare silitã.
Somatia este insotitã de un exemplar al titlului executoriu.

Somatia cuprinde si urmãtoarele elemente:
• numãrul dosarului de executare;
• suma pentru care se incepe executarea silitã;
• termenul in care cel somat urmeazã sã plãteascã suma prevãzutã in titlul executoriu, precum si indicarea consecintelor nerespectãrii acesteia.

ATENTIE
Tertul nu se poate opune sechestrãrii unui bun al debitorului, invocand un drept de gaj, drept de ipotecã sau un privilegiu. Tertul va participa la distribuirea sumelor rezultate din valorificarea bunului, potrivit legii. (cap VIII, art 135)

Evaluarea bunurilor supuse executarii silite (Cap VIII, art 136)
Inaintea valorificãrii bunurilor acestea vor fi evaluate.
In acest scop organul de executare va apela la organe si persoane de specialitate, a cãror selectare nu este supusã reglementãrilor privind achizitiile publice si care sunt obligate sã isi indeplineascã atributiile ce le revin in acest sens.
Organul de executare va actualiza pretul de evaluare tinand cont de rata inflatiei.
Atunci cand se considerã necesar, organul de executare va proceda la o nouã evaluare.

Executarea silitã se suspendã: (cap VIII, art 137)
a) cand suspendarea a fost dispusã de instantã sau de creditor, in conditiile legii;
b) la data comunicãrii aprobãrii inlesnirii la platã, in conditiile legii;
c) in cazul prevãzut la art. 145 privind suspendarea executarii silite a bunurilor imobile;
d) in alte cazuri prevãzute de lege.

Executarea silitã se intrerupe: (cap VIII, art 137)
a) la data declarãrii stãrii de insolvabilitate a debitorului;
b) in alte cazuri prevãzute de lege.

Executarea silitã inceteazã dacã: (cap VIII,art 137)
a) s-au stins integral obligatiile fiscale prevãzute in titlul executoriu, inclusiv obligatiile de platã accesorii, cheltuielile de executare si orice alte sume stabilite in sarcina debitorului, potrivit legii;
b) a fost desfiintat titlul executoriu;
c) in alte cazuri prevãzute de lege.

ATENTIE (cap VIII, art 137(5))
In cazul in care popririle infiintate de organul de executare genereazã imposibilitatea debitorului de a-si continua activitatea economicã, cu consecinte sociale deosebite, creditorul fiscal poate dispune, la cererea debitorului si tinand seama de motivele invocate de acesta, suspendarea temporarã, totalã sau partialã a executãrii silite prin poprirea conturilor bancare.

H.2. Executarea silitã prin poprire (cap VIII, art 138)
• Sunt supuse executãrii silite prin poprire orice sume urmãribile reprezentand venituri si disponibilitãti bãnesti in lei si in valutã, titluri de valoare sau alte bunuri mobile necorporale, detinute si/sau datorate, cu orice titlu, debitorului de cãtre terte persoane sau pe care acestia le vor datora si/sau detine in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente.
• In cazul sumelor urmãribile reprezentand venituri si disponibilitãti in valutã, bãncile sunt autorizate sã efectueze convertirea in lei a sumelor in valutã, fãrã consimtãmantul titularului de cont, la cursul de schimb afisat de acestea pentru ziua respectivã.
• Sumele ce reprezintã venituri bãnesti ale debitorului persoanã fizicã, realizate ca angajat, pensiile de orice fel, precum si ajutoarele sau indemnizatiile cu destinatie specialã sunt supuse urmãririi numai in conditiile prevãzute de Codul de procedurã civilã.
ATENTIE
Poprirea se considerã infiintatã la data la care tertul poprit, prin instiintarea trimisã organului de executare, confirmã cã datoreazã sume de bani debitorului sau la data expirãrii termenului prevãzut la alin. (7).

Dacã tertul poprit instiinteazã organul de executare cã nu datoreazã vreo sumã de bani debitorului urmãrit sau nu respectã dispozitiile art. 138 alin. (9)-(15), precum si in cazul in care invocã alte neregularitãti in legãturã cu drepturile si obligatiile pãrtilor privind infiintarea popririi, instanta judecãtoreascã in a cãrei razã teritorialã se aflã domiciliul sau sediul tertului poprit, la cererea organului de executare ori a altei pãrti interesate, pe baza probelor administrate, va pronunta mentinerea sau desfiintarea popririi. (cap VIII, art 139)

H.3. Executarea silitã a bunurilor mobile
Sunt supuse executãrii silite orice bunuri mobile ale debitorului, cu exceptiile . (cap VIII, art 140)
• In cazul debitorului persoanã fizicã nu pot fi supuse executãrii silite, fiind necesare vietii si muncii debitorului, precum si familiei sale:
a) bunurile mobile de orice fel care servesc la continuarea studiilor si la formarea profesionalã, precum si cele strict necesare exercitãrii profesiei sau a altei ocupatii cu caracter permanent, inclusiv cele necesare desfãsurãrii activitãtii agricole, cum sunt uneltele, semintele, ingrãsãmintele, furajele si animalele de productie si de lucru;
b) bunurile strict necesare uzului personal sau casnic al debitorului si familiei sale, precum si obiectele de cult religios, dacã nu sunt mai multe de acelasi fel;
c) alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de douã luni, iar dacã debitorul se ocupã exclusiv cu agricultura, alimentele strict necesare panã la noua recoltã;
d) combustibilul necesar debitorului si familiei sale pentru incãlzit si pentru prepararea hranei, socotit pentru 3 luni de iarnã;
e) obiectele necesare persoanelor cu handicap sau destinate ingrijirii persoanelor bolnave;
f) bunurile declarate neurmãribile prin alte dispozitii legale.
Executarea silitã a bunurilor mobile se face prin sechestrarea si valorificarea acestora, chiar dacã acestea se aflã la un tert. Sechestrul se instituie printr-un proces-verbal

Procesul-verbal de sechestru va cuprinde: (cap VIII, art 141)
a) denumirea organului de executare, indicarea locului, a datei si a orei cand s-a fãcut sechestrul;
b) numele si prenumele executorului fiscal care aplicã sechestrul, numãrul legitimatiei si al delegatiei;
c) numãrul dosarului de executare, data si numãrul de inregistrare a somatiei, precum si titlul executoriu in baza cãruia se face executarea silitã;
d) temeiul legal in baza cãruia se face executarea silitã;
e) sumele datorate pentru a cãror executare silitã se aplicã sechestrul, inclusiv cele reprezentand dobanzi si penalitãti de intarziere, mentionandu-se si cota acestora, precum si actul normativ in baza cãruia a fost stabilitã obligatia de platã;
f) numele, prenumele si domiciliul debitorului persoanã fizicã ori, in lipsa acestuia, ale persoanei majore ce locuieste impreunã cu debitorul sau denumirea si sediul debitorului, numele, prenumele si domiciliul altor persoane majore care au fost de fatã la aplicarea sechestrului, precum si alte elemente de identificare a acestor persoane;
g) descrierea bunurilor mobile sechestrate si indicarea valorii estimative a fiecãruia, dupã aprecierea executorului fiscal, pentru identificarea si individualizarea acestora, mentionandu-se starea de uzurã si eventualele semne particulare ale fiecãrui bun, precum si dacã s-au luat mãsuri spre neschimbare, cum sunt punerea de sigilii, custodia ori ridicarea de la locul unde se aflã, sau de administrare ori conservare a acestora, dupã caz;
h) mentiunea cã evaluarea se va face inaintea inceperii procedurii de valorificare, in cazul in care executorul fiscal nu a putut evalua bunul deoarece acesta necesitã cunostinte de specialitate;
i) mentiunea fãcutã de debitor privind existenta sau inexistenta unui drept de gaj, ipotecã ori privilegiu, dupã caz, constituit in favoarea unei alte persoane pentru bunurile sechestrate;
j) numele, prenumele si adresa persoanei cãreia i s-au lãsat bunurile, precum si locul de depozitare a acestora, dupã caz;
k) eventualele obiectii fãcute de persoanele de fatã la aplicarea sechestrului;
l) mentiunea cã, in cazul in care in termen de 15 zile de la data incheierii procesului-verbal de sechestru debitorul nu plãteste obligatiile fiscale, se va trece la valorificarea bunurilor sechestrate;
m) semnãtura executorului fiscal care a aplicat sechestrul si a tuturor persoanelor care au fost de fatã la sechestrare. Dacã vreuna dintre aceste persoane nu poate sau nu vrea sã semneze, executorul fiscal va mentiona aceastã imprejurare.

Custodele este persoana in grija careia vor fi lasate bunurile sechestrate. Custode poate fi: (cap VIII, art 142)
• debitorul
• creditorul
• alta persoana desemnata de organul de executare sau de executorul fiscal care va fi remunerata
In cazul in care bunurile sechestrate constau in sume de bani in lei sau in valutã, titluri de valoare, obiecte din metale pretioase, pietre pretioase, obiecte de artã, colectii de valoare, acestea se ridicã si se depun, cel tarziu a doua zi lucrãtoare, la unitãtile specializate.

H.4. Executarea silitã a bunurilor imobile
Sunt supuse executãrii silite bunurile imobile proprietate a debitorului bunurile accesorii bunului imobil, prevãzute de Codul civil. (cap VIII art 143)
Sechestrul aplicat asupra bunurilor imobile constituie ipotecã legalã.
Dreptul de ipotecã conferã creditorului fiscal in raport cu alti creditori aceleasi drepturi ca si dreptul de ipotecã, in sensul prevederilor dreptului comun.

La instituirea sechestrului si in tot cursul executãrii silite, organul de executare poate numi un administrator-sechestru, dacã aceastã mãsurã este necesarã pentru administrarea imobilului urmãrit, a chiriilor, a arendei si a altor venituri obtinute din administrarea acestuia, inclusiv pentru apãrarea in litigii privind imobilul respectiv.
Administrator-sechestru poate fi numit
• Creditorul
• debitorul
• altã persoanã fizicã sau juridical care va fi remunerata
Administratorul-sechestru va consemna veniturile incasate la unitãtile abilitate si va depune recipisa la organul de executare. (cap VIII, art 144)

Suspendarea executãrii silite a bunurilor imobile
In termen de 15 zile de la comunicarea procesului verbal de sechestru, debitorul poate solicita organului de executare ca plata integrala a creantelor fiscale sa se faca din veniturile bunului urmarit sau din alte venituri pe o perioada de cel mult 6 luni. Dupa aprobarea cererii, executarea silita se suspenda(cap VIII, art 145).

H.5. Executarea silitã a altor bunuri
• Executarea silitã a fructelor neculese si a recoltelor prinse de rãdãcini, care sunt ale debitorului, se efectueazã in conformitate cu prevederile prezentului cod privind bunurile imobile.
• Pentru executarea silitã a recoltelor si a fructelor culese sunt aplicabile prevederile prezentului cod privind bunurile mobile. (cap VIII, art 146)
• Bunurile mobile si/sau imobile proprietate a debitorului pot fi valorificate in ansamblu dacã organul de executare apreciazã cã astfel acestea pot fi vandute in conditii mai avantajoase. (cap VIII, art 147)

H.6. Valorificarea bunurilor sechestrate (cap VIII, art 148)
In cazul in care creanta fiscalã nu este stinsã in termen de 15 zile de la data incheierii procesului-verbal de sechestru, se va proceda, fãrã efectuarea altei formalitãti, la valorificarea bunurilor sechestrate, cu exceptia situatiilor in care, potrivit legii, s-a dispus desfiintarea sechestrului, suspendarea sau amanarea executãrii silite.
Modalitati de valorificare a bunurilor sechestrate
a) intelegerea pãrtilor;
b) vanzare in regim de consignatie a bunurilor mobile;
c) vanzare directã;
d) vanzare la licitatie;
e) alte modalitãti admise de lege, inclusiv valorificarea bunurilor prin case de licitatii, agentii imobiliare sau societãti de brokeraj, dupã caz.
• valorificarea bunurilor potrivit intelegerii pãrtilor (cap VIII, art 149)
Valorificarea bunurilor potrivit intelegerii pãrtilor se realizeazã de debitorul insusi, cu acordul organului de executare, astfel incat sã se asigure o recuperare corespunzãtoare a creantei fiscale. Pretul nu poate fi mai mic decat pretul de evaluare.
• valorificarea bunurilor prin vanzare directã se poate realiza pentru (cap VIII,art 150)
a) pentru bunurile perisabile sau supuse degradarii
b) inaintea inceperii procedurii de valorificare prin licitatie, dacã se recupereazã integral creanta fiscalã;
c) pe parcursul procedurii de valorificare prin licitatie sau dupã finalizarea ei, dacã bunul nu a fost vandut si o persoanã oferã cel putin pretul de evaluare.

Bunul va fi vindut persoanei care oferã cel mai mare pret fatã de pretul de evaluare.
• vanzarea bunurilor la licitatie (cap VIII, art 151)
Organul de executare este obligat sã efectueze publicitatea vanzãrii cu cel putin 10 zile inainte de data fixatã pentru desfãsurarea licitatiei.

Anuntul privind vanzarea cuprinde si urmatoatele elemente:
a) numãrul dosarului de executare silitã;
b) bunurile care se oferã spre vanzare si descrierea lor sumarã;
c) pretul de evaluare ori pretul de pornire a licitatiei, in cazul vanzãrii la licitatie, pentru fiecare bun oferit spre vanzare;
d) indicarea, dacã este cazul, a drepturilor reale si a privilegiilor care greveazã bunurile;
e) data, ora si locul vanzãrii;
f) invitatia, pentru toti cei care pretind vreun drept asupra bunurilor, sã instiinteze despre aceasta organul de executare inainte de data stabilitã pentru vanzare;
g) invitatia cãtre toti cei interesati in cumpãrarea bunurilor sã se prezinte la termenul de vanzare la locul fixat in acest scop si panã la acel termen sã prezinte oferte de cumpãrare;
h) mentiunea cã ofertantii sunt obligati sã depunã, in cazul vanzãrii prin licitatie, panã la termenul de vanzare, o taxã de participare reprezentand 10% din pretul de pornire a licitatiei;
i) mentiunea cã toti cei interesati in cumpãrarea bunurilor trebuie sã prezinte dovada emisã de creditorii bugetari cã nu au obligatii fiscale restante;
j) data afisãrii publicatiei de vanzare.

Pentru participarea la licitatie ofertantii depun, cu cel putin o zi inainte de data licitatiei, urmãtoarele documente:
a) oferta de cumpãrare;
b) dovada plãtii taxei de participare, potrivit alin. (11);
c) imputernicirea persoanei care il reprezintã pe ofertant;
d) pentru persoanele juridice de nationalitate romanã, copie de pe certificatul unic de inregistrare eliberat de oficiul registrului comertului;
e) pentru persoanele juridice strãine, actul de inmatriculare tradus in limba romanã;
f) pentru persoanele fizice romane, copie de pe actul de identitate;
g) pentru persoanele fizice strãine, copie de pe pasaport;
h) dovada, emisã de creditorii fiscali, cã nu are obligatii fiscale restante.

Pretul de pornire a licitatiei este pretul de evaluare pentru prima licitatie, diminuat cu 25% pentru a doua licitatie si cu 50% pentru a treia licitatie.

Adjudecarea se face in favoarea participantului care a oferit cel mai mare pret, dar nu mai putin decat pretul de pornire. In cazul prezentãrii unui singur ofertant la licitatie, comisia poate sã il declare adjudecatar dacã acesta oferã cel putin pretul de pornire a licitatiei.

Taxa de participare reprezintã 10% din pretul de pornire a licitatiei. Se va dispune in scris restituirea taxei de participare participantilor care au depus oferte de cumpãrare si nu au fost declarati adjudecatari, iar in cazul adjudecãrii taxa se retine in contul pretului. Taxa de participare nu se restituie ofertantilor care nu s-au prezentat la licitatie, celui care a refuzat incheierea procesului-verbal de adjudecare, precum si adjudecatarului care nu a plãtit pretul, retinandu-se in contul organului de executare pentru acoperirea cheltuielilor de executare silitã.

Comisia de licitatie (cap VIII, art 152)
La termenele fixate pentru tinerea licitatiei executorul fiscal va da citire mai intai anuntului de vanzare si apoi ofertelor scrise primite

Dacã la prima licitatie nu s-au prezentat ofertanti sau nu s-a obtinut cel putin pretul de pornire al licitatiei organul de executare va fixa un termen in cel mult 30 de zile, in vederea tinerii celei de-a doua licitatii.
In cazul in care nu s-a obtinut pretul de pornire nici la a doua licitatie ori nu s-au prezentat ofertanti, organul de executare va fixa un termen in cel mult 30 de zile, in vederea tinerii celei de-a treia licitatii.

La a treia licitatie creditorii urmãritori sau intervenienti nu pot sã adjudece bunurile oferite spre vanzare la un pret mai mic de 50% din pretul de evaluare.

Dupã licitarea fiecãrui bun se va intocmi un proces-verbal privind desfãsurarea si rezultatul licitatiei in care se vor mentiona si urmãtoarele: numele si prenumele sau denumirea cumpãrãtorului, precum si domiciliul sau sediul acestuia; numãrul dosarului de executare silitã; indicarea bunurilor adjudecate, a pretului la care bunul a fost adjudecat si a taxei pe valoarea adãugatã, dacã este cazul; toti cei care au participat la licitatie si sumele oferite de fiecare participant, precum si, dacã este cazul, mentionarea situatiilor in care vanzarea nu s-a realizat.

Adjudecarea bunurilor (cap VIII, art 153)
Dupã adjudecarea bunului adjudecatarul este obligat sã plãteascã pretul, diminuat cu contravaloarea taxei de participare, in lei, in numerar la o unitatea a Trezoreriei Statului sau prin decontare bancarã, in cel mult 5 zile de la data adjudecãrii.
Dacã adjudecatarul nu plãteste pretul, procedura vanzãrii la licitatie se va relua in termen de 10 zile de la data adjudecãrii. In acest caz, adjudecatarul este obligat sã plãteascã cheltuielile prilejuite de noua licitatie si, in cazul in care pretul obtinut la noua licitatie este mai mic, diferenta de pret.
Adjudecatarul va putea sã achite la urmãtoarea licitatie pretul oferit initial, caz in care va fi obligat numai la plata cheltuielilor cauzate de noua licitatie.
Dacã la urmãtoarea licitatie bunul nu a fost vandut, fostul adjudecatar este obligat sã plãteascã toate cheltuielile prilejuite de urmãrirea acestuia.

Plata in rate (cap VIII, art 154)
In cazul vanzãrii la licitatie a bunurilor imobile cumpãrãtorii pot solicita plata pretului in rate, in cel mult 12 rate lunare, cu un avans de minimum 50% din pretul de adjudecare a bunului imobil si cu plata unei dobanzi stabilite conform prezentului cod.

Procesul-verbal de adjudecare (cap VIII, art 155)
In cazul vanzãrii bunurilor imobile, organul de executare va incheia procesul-verbal de adjudecare, in termen de cel mult 5 zile de la plata in intregime a pretului sau a avansului dacã bunul a fost vandut cu plata in rate. Procesul-verbal de adjudecare constituie titlu de proprietate, transferul dreptului de proprietate operand la data incheierii acestuia. Un exemplar al procesului-verbal de adjudecare a bunului imobil va fi trimis, in cazul vanzãrii cu plata in rate, biroului de carte funciarã pentru a inscrie interdictia de instrãinare si grevare a bunului panã la plata integralã a pretului si a dobanzii stabilite pentru imobilul transmis, pe baza cãruia se face inscrierea in cartea funciarã.
Procesul-verbal de adjudecare va cuprinde si urmãtoarele mentiuni:
a) numãrul dosarului de executare silitã;
b) numãrul si data procesului-verbal de desfãsurare a licitatiei;
c) numele si domiciliul sau, dupã caz, denumirea si sediul cumpãrãtorului;
d) codul de identificare fiscalã a debitorului si cumpãrãtorului;
e) pretul la care s-a adjudecat bunul si taxa pe valoarea adãugatã, dacã este cazul;
f) modalitatea de platã a diferentei de pret in cazul in care vanzarea s-a fãcut cu plata in rate;
g) datele de identificare a bunului;
h) mentiunea cã acest document constituie titlu de proprietate si cã poate fi inscris in cartea funciarã;
i) mentiunea cã pentru creditor procesul-verbal de adjudecare constituie documentul pe baza cãruia se emite titlul executoriu impotriva cumpãrãtorului care nu plãteste diferenta de pret, in cazul in care vanzarea s-a fãcut cu plata pretului in rate;
j) semnãtura cumpãrãtorului sau a reprezentantului sãu legal, dupã caz.
In cazul in care cumpãrãtorul cãruia i s-a incuviintat plata pretului in rate nu plãteste restul de pret in conditiile si la termenele stabilite, el va putea fi executat silit pentru plata sumei datorate, in baza procesului-verbal de adjudecare care constituie titlu executoriu.

In cazul vanzãrii bunurilor mobile, dupã plata pretului, executorul fiscal intocmeste in termen de 5 zile un proces-verbal de adjudecare care constituie titlu de proprietate.

Reluarea procedurii de valorificare (cap VIII, art 156)
Dacã bunurile supuse executãrii silite nu au putut fi valorificate prin modalitãtile prevãzute la art. 148, acestea vor fi restituite debitorului cu mentinerea mãsurii de indisponibilizare, panã la implinirea termenului de prescriptie. In cadrul acestui termen organul de executare poate relua oricand procedura de valorificare si va putea, dupã caz, sã ia mãsura numirii, mentinerii ori schimbãrii administratorului-sechestru ori custodelui.
In cazul in care debitorii cãrora urma sã li se restituie bunuri nu se mai aflã la domiciliul fiscal declarat si, in urma demersurilor intreprinse, nu au putut fi identificati, organul fiscal va proceda la instiintarea acestora, cã bunul in cauzã este pãstrat la dispozitia proprietarului panã la implinirea unui termen de 6 luni de la data comunicãrii respective, dupã care va fi valorificat potrivit dispozitiilor legale privind valorificarea bunurilor intrate in proprietatea privatã a statului, dacã legea nu prevede altfel.

Darea in platã (cap VIII, art 157)
In tot cursul executãrii silite asupra bunurilor imobile ale debitorului persoanã juridicã, inclusiv in perioada in care poate avea loc reluarea procedurii de valorificare creantele fiscale pot fi stinse, la cererea debitorului, cu acordul creditorului fiscal, prin trecerea in proprietatea publicã a statului a bunurilor imobile supuse executãrii silite.
Operatiunea de transfer al dreptului de proprietate, ca efect al dãrii in platã, este scutitã de taxa pe valoarea adãugata

I. Cheltuieli de excutare silita (cap IX, art 158)
Cheltuielile ocazionate cu efectuarea procedurii de executare silitã sunt in sarcina debitorului.
Suma cheltuielilor cu executarea silitã se stabileste de organul de executare, prin proces-verbal, care constituie titlu executoriu potrivit prezentului cod, care are la bazã documente privind cheltuielile efectuate.

J. Eliberarea si distribuirea sumelor realizate prin executare silitã
Creantele fiscale inscrise in titlul executoriu se sting cu sumele realizate in cursul procedurii de excutare silita in ordinea vechimii, mai intai creanta principalã si apoi accesoriile acesteia. (cap X, art 159)

Ordinea de preferinta de distribuire a sumelor din executare silita este urmatoarea: (cap X, art 160)
a) creantele reprezentand cheltuielile de orice fel, fãcute cu urmãrirea si conservarea bunurilor al cãror pret se distribuie;
b) creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor, pentru maternitate, pentru incapacitate temporarã de muncã, pentru prevenirea imbolnãvirilor, refacerea sau intãrirea sãnãtãtii, ajutoarele de deces, acordate in cadrul asigurãrilor sociale de stat, precum si creantele reprezentand obligatia de reparare a pagubelor cauzate prin moarte, vãtãmarea integritãtii corporale sau a sãnãtãtii;
c) creantele rezultand din obligatii de intretinere, alocatii pentru copii sau de platã a altor sume periodice destinate asigurãrii mijloacelor de existentã;
d) creantele fiscale provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului trezoreriei statului, bugetului asigurãrilor sociale de stat, bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale;
e) creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat;
f) creantele reprezentand despãgubiri pentru repararea pagubelor pricinuite proprietãtii publice prin fapte ilicite;
g) creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrãri de produse, prestãri de servicii sau executãri de lucrãri, precum si din chirii sau arenzi;
h) creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;
i) alte creante.
Pentru plata creantelor care au aceeasi ordine de preferintã, dacã legea nu prevede altfel, suma realizatã din executare se repartizeazã intre creditori proportional cu creanta fiecãruia.

Reguli privind eliberarea si distribuirea sumelor obtinute din executarea silita (cap X, art 161)
Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silitã se va face numai dupã trecerea unui termen de 15 zile de la data depunerii sumei, cand organul de executare va proceda, dupã caz, la eliberarea sau distribuirea sumei, cu instiintarea pãrtilor si a creditorilor care si-au depus titlurile.
Eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executarea silitã se va consemna de executorul fiscal de indatã intr-un proces-verbal, care se va semna de toti cei indreptãtiti.
Dupã intocmirea procesului-verbal prevãzut la alin. (6) nici un creditor nu mai este in drept sã cearã sã participe la distribuirea sumelor rezultate din executarea silitã.

K. Contestatia la executare silitã (cap XI, art 162)
Persoanele interesate pot face contestatie
• impotriva oricãrui act de executare efectuat cu incãlcarea prevederilor prezentului cod de cãtre organele de executare
• daca organele de executare refuzã sã indeplineascã un act de executare in conditiile legii, in cazul in care acest titlu nu este o hotãrare datã de o instantã judecãtoreascã sau de alt organ jurisdictional si dacã pentru contestarea lui nu existã o altã procedurã prevãzutã de lege.

Termen de contestare este de 15 zile de la data cand: (cap XI, art 163)
a) contestatorul a luat cunostintã de executarea ori de actul de executare pe care le contestã, din comunicarea somatiei sau din altã instiintare primitã ori, in lipsa acestora, cu ocazia efectuãrii executãrii silite sau in alt mod;
b) contestatorul a luat cunostintã de refuzul organului de executare de a indeplini un act de executare;
c) cel interesat a luat cunostintã de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contestã.
Contestatia prin care o tertã persoanã pretinde cã are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmãrit poate fi introdusã cel mai tarziu in termen de 15 zile dupã efectuarea executãrii.

Conditii de sesizare a instantei (cap XI, art 164)
Contestatia la executare se face cu conditia depunerii numai de cãtre persoanele juridice a unei cautiuni egale cu 20% din cuantumul sumei datorate, la unitatea teritorialã a Trezoreriei Statului.
Dovada privind plata cautiunii va insoti in mod obligatoriu contestatia debitorului, fãrã de care aceasta nu va putea fi inregistratã.
Cautiunea se restituie in cazul admiterii in totalitate a contestatiei.

IMPORTANT:
Prin Decizia curtii Constitutionale 40/29.01.2004 (M.O.229/16.03.2004) s-a admis exceptia de neconstitutionalitate a art 164 alin. (1), (2) si (3) din OG 92/2003 care se refera la:
“Conditii de sesizare a instantei:
(1) Contestatia la executare se face cu conditia depunerii numai de cãtre persoanele juridice a unei cautiuni egale cu 20% din cuantumul sumei datorate, la unitatea teritorialã a Trezoreriei Statului.
(2) Dovada privind plata cautiunii prevãzute la alin. (1) va insoti in mod obligatoriu contestatia debitorului, fãrã de care aceasta nu va putea fi inregistratã.
(3) Verificarea cuantumului cautiunii se va efectua de judecãtorul de serviciu la data inregistrãrii cererii.”

Judecarea contestatiei (cap XI, art 165)
Dacã admite contestatia la executare, instanta, dupã caz, poate dispune
• anularea actului de executare contestat sau indreptarea acestuia
• anularea ori incetarea executãrii insesi
• anularea sau lãmurirea titlului executoriu ori efectuarea actului de executare a cãrui indeplinire a fost refuzatã.
In cazul anulãrii actului de executare contestat sau al incetãrii executãrii insesi si al anulãrii titlului executoriu, instanta poate dispune prin aceeasi hotãrare sã i se restituie celui indreptãtit suma ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau din retinerile prin poprire.
In cazul respingerii contestatiei contestatorul poate fi obligat, la cererea organului de executare, la despãgubiri pentru pagubele cauzate prin intarzierea executãrii, iar cand contestatia a fost exercitatã cu rea-credintã, el va fi obligat si la plata unei amenzi de la 500.000 lei la 10.000.000 lei.

Stingerea creantelor fiscale prin alte modalitãti
• Insolvabilitatea (Cap XI, art 166)
Procedura de insolvabilitate este aplicabilã in urmãtoarele situatii:
a) cand debitorul nu are venituri sau bunuri urmãribile;
b) cand dupã incetarea executãrii silite pornite impotriva debitorului rãman debite neachitate;
c) cand debitorul a dispãrut sau a decedat fãrã sã lase avere;
d) cand debitorul nu este gãsit la ultimul domiciliu fiscal cunoscut si la acestea ori in alte locuri, unde existã indicii cã a avut avere, nu se gãsesc venituri sau bunuri urmãribile;
e) cand, potrivit legii, debitorul persoanã juridicã isi inceteazã existenta si au rãmas neachitate obligatii fiscale.
Prevederile nu se aplicã in cazul in care existã succesori universali sau cu titlu universal, potrivit dreptului comun, sau existã debitori solidari sau daca se constatã cã debitorii au dobandit venituri sau bunuri urmãribile dupã declararea stãrii de insolvabilitate

• Deschiderea procedurii de reorganizare judiciarã sau faliment (cap XI, art 167)
Organul de executare este obligat ca pentru creantele fiscale datorate de comercianti, societãti comerciale, cooperative de consum ori cooperative mestesugãresti sau persoane fizice sã cearã instantelor judecãtoresti competente inceperea procedurii reorganizãrii judiciare sau a falimentului, in conditiile legii.
Cererile organelor fiscale privind inceperea procedurii reorganizãrii judiciare si a falimentului se vor inainta instantelor judecãtoresti si sunt scutite de consemnarea vreunei cautiuni.

• Anularea creantelor fiscale (cap XI, art 168)
In cazuri exceptionale, pentru motive temeinice, prin hotãrare, Guvernul poate aproba anularea unor categorii de creante fiscale.

In situatiile in care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin postã, sunt mai mari decat creantele fiscale supuse executãrii silite, conducãtorul organului de executare poate aproba anularea debitelor respective. Cheltuielile generate de comunicarea somatiei prin postã sunt suportate de organul fiscal.

Creantele fiscale restante aflate in sold la data de 31 decembrie a anului, mai mici de 100.000 lei, se anuleazã. Anual, prin hotãrare a Guvernului se stabileste plafonul creantelor fiscale care pot fi anulate.