Inalta Curte de Casatie si Justitie a judecat un recurs in interesul legii privitor la natura juridica a drepturilor prevazute a se acorda, potrivit contractelor colective de munca, cu diferite ocazii (ajutoare materiale de Pasti, Craciun, tichete de masa/tichete cadou, drepturi speciale pentru mentinerea sanatatii si securitatii in munca etc.), si termenul de prescriptie aplicabil cererilor avand acest obiect.

Examenul jurisprudential a relevat ca in practica instantelor judecatoresti s-au conturat doua orientari.

Solutiile pronuntate de instantele judecatoresti
1. Intr-o prima opinie (majoritara), s-a considerat ca plata drepturilor banesti reprezentand salariu suplimentar, prima de Ziua Ceferistului, prima de Pasti, de Craciun, drepturi speciale pentru mentinerea sanatatii si securitatii in munca (cheltuieli cu tratamentele medicale, cheltuieli determinate de munca in conditii de stres, cheltuieli de transport in timpul serviciului, cheltuieli ocazionate pentru asigurarea unei mese calde pe zi, echivalentul a doua salarii de baza, cate unul in fiecare semestru, cheltuieli pentru procurarea a doua tinute – una de vara si una de iarna), tichete cadou si tichete de masa se circumscrie sferei drepturilor salariale, intrucat salariul reprezinta, potrivit art. 154 din Codul muncii, contraprestatia muncii depuse de catre salariat, iar acesta, la randul lui, cuprinde – in raport cu prevederile art. 155 din Codul muncii – salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri.

S-a avut in vedere ca cererile avand ca obiect plata drepturilor de mai sus vizeaza “suplimentari ale drepturilor salariale” si ca sumele reprezentate de ajutoarele materiale de Pasti, de Craciun, de Ziua Ceferistului au semnificatia drepturilor salariale chiar daca regimul de deducere al contributiilor lor este diferit, fiind platite in executarea unui raport de munca si in considerarea calitatii reclamantilor de salariati, indiferent de izvorul lor, chiar daca acestea sunt prevazute numai in contractul colectiv de munca la nivel de unitate.

Prin urmare, natura salariala a drepturilor banesti evocate este indiscutabila, chiar daca ele izvorasc din clauze ale contractelor colective de munca, cu atat mai mult cu cat acestea, chiar daca au natura unor premii, se acorda corespunzator muncii prestate, proportional cu aceasta si in mod regulat, iar nu periodic.

Not Found

The requested URL was not found on this server.

Additionally, a 404 Not Found
error was encountered while trying to use an ErrorDocument to handle the request.

2. Intr-o a doua opinie (minoritara), s-a considerat ca drepturile banesti evidentiate anterior reprezinta “ajutoare materiale” care nu se circumscriu sferei drepturilor salariale.

Pentru a lamuri daca drepturile astfel pretinse prin actiune fac parte din categoria drepturilor salariale, aceste instante au tinut seama de prevederile art. 154 din Codul muncii, potrivit carora “salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca. Pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani.”, si ale art. 161 alin. (1) din Codul muncii, conform carora “salariul se plateste in bani, cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in raportul intern, dupa caz”.

Inalta Curte insa, respinge ca inadmisibil recursul in interesul legii declarat de Colegiul de conducere al Curtii de Apel Galati in legatura cu problema de drept vizand natura juridica a drepturilor prevazute a se acorda, potrivit contractelor colective de munca, cu diferite ocazii (tichete de masa, tichete cadou, prima de Pasti, prima de Craciun, drepturi speciale pentru mentinerea sanatatii si securitatii muncii etc.) si termenul de prescriptie aplicabil cererilor avand un asemenea obiect.