Home > Contractul de munca, Resurse umane > Codul muncii defineste, prin recentele modificari, notiunea de Munca nedeclarata

Codul muncii defineste, prin recentele modificari, notiunea de Munca nedeclarata

August 14th, 2017


Urmare a modificarilor recente (prin Ordonanta 53/2017), in Codul muncii a fost definita notiunea de munca nedeclarata. Vezi in articol ce inseamna si care sunt implicatiile.





Urmare a modificarilor recente (prin Ordonanta 53/2017), in Codul muncii a fost definita notiunea de munca nedeclarata.

Munca nedeclarata reprezinta un fenomen de o gravitate crescuta cu care se confrunta societatea, cu consecinte negative atat asupra lucratorului, cat si asupra bugetului de stat, care se manifesta in diferite forme, atat prin nedeclararea catre autoritati a intregii activitati a salariatului, cat si prin declararea partiala a activitatii acestuia, arata fundamentarea in cazul recentei modificari.

Mai mult, legislatia romaneasca nu prevede o definitie a muncii nedeclarate, in prezent, Codul muncii sanctionand doar fapta de a primi la munca o persoana fara incheierea in forma scrisa a contractului individual de munca anterior inceperii activitatii, nu si alte forme in care se manifesta munca nedeclarata.

In acest context se impunea adaptarea legislatiei nationale la noile provocari cu care se confrunta autoritatile in demersul de prevenire si combatere a acestui fenomen, inclusiv prin reglementarea situatiilor care constituie munca nedeclarata, reglementare fara de care aceste fapte nu pot fi sanctionate.

Asadar, in noile conditii, Codul muncii introduse astfel notiunea de munca nedeclarata prin adaugarea unui nou articol (15^1), respectiv:

In sensul prezentei legi, munca nedeclarata reprezinta:
a) primirea la munca a unei persoane fara incheierea contractului individual de munca in forma scrisa, in ziua anterioara inceperii activitatii;
b) primirea la munca a unei persoane fara transmiterea raportului de munca in registrul general de evidenta a salariatilor cel tarziu in ziua anterioara inceperii activitatii;
c) primirea la munca a unui salariat in perioada in care acesta are contractul individual de munca suspendat;
d) primirea la munca a unui salariat in afara programului de lucru stabilit in cadrul contractelor individuale de munca cu timp partial.”

De notat aici ca s-a eliminat prevederea potrivit careia “Forma scrisa este obligatorie pentru incheierea valabila a contractului.” Dar aceasta prevedere face referire la forma scris ca mijloc de proba, nu ca eliminarea obligatiei de a incheia contractul in forma scrisa. Cu alte cuvinte, daca toate elementele specifice unui contract de munca sunt indeplinite, mai putin forma scrisa a contractului, salariatul poate proba prin orice mijloc de proba existenta relatiei de munca angajat – angajator.

Un alt aspect important este cel prevazut la litera d), respectiv repartizarea programului de lucru, element obligatoriu in cazul contractelor de munca cu timp partial, asa cum se prevede la Art. 105 Din Codul muncii.

Art. 105. –
(1) Contractul individual de munca cu timp partial cuprinde, in afara elementelor prevazute la art. 17 alin. (3), urmatoarele:
a) durata muncii si repartizarea programului de lucru;
b) conditiile in care se poate modifica programul de lucru;
c) interdictia de a efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor acestora.



Google analytics