Contabilitateafirmei.ro

ORDONANTA DE URGENTA
privind organizarea si functionarea inspectiei economico-financiare la operatorii economici

Avand in vedere conditiile actuale ale economiei, in care intarirea disciplinei economico-financiare si eliminarea tuturor disfunctionalitatilor si blocajelor reprezinta interes national major,

luand in considerare constrangerile bugetare impuse de efectele crizei economice si necesitatea implementarii unor masuri unitare la nivelul unor operatori economici,

avand in vedere atributiile Ministerului Finantelor Publice rezultate din prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 79 din 18 iunie 2008 privind masuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, cu modificarile si completarile ulterioare,

tinand cont de conditionalitatile cuprinse in Aranjamentul stand-by incheiat cu Fondul Monetar International,

in considerarea faptului ca instanta de contencios constitutional a retinut, in considerentele Deciziei nr. 392/2003, ca statului ii revine obligatia de a asigura, potrivit prevederilor art. 135 alin. (2) lit. b) din Constitutie, protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara, aceste elemente constituind situatii de urgenta si extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata,

in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,

Guvernul Romaniei adopta prezenta Ordonanta de urgenta.

Capitolul I – Dispozitii generale
Art. 1 – Prevederile prezentei Ordonante de urgenta reglementeaza inspectia economico-financiara care se efectueaza la operatorii economici, astfel cum sunt definiti prin prezenta Ordonanta de urgenta.

Art. 2 – (1) Ministerul Finantelor Publice efectueaza inspectia economicofinanciara la operatorii economici, cu privire la:
a) evaluarea masurilor de crestere a veniturilor, de reducere a cheltuielilor si diminuare a arieratelor;
b) respectarea reglementarilor financiar-contabile;
c) respectarea masurilor economico-financiare instituite prin acte normative;
d) fundamentarea si justificarea sumelor acordate de la bugetul general consolidat pentru subventionarea unor produse sau sustinerea unor activitati;
e) obligatii datorate bugetului general consolidat, cu exceptia celor fiscale, conform competentelor legale.
(2) Obiectivele inspectiei economico-financiare sunt:
a) analiza respectarii deciziilor de natura economico-financiara luate de catre organele de conducere ale operatorilor economici, in conditiile legii;
b) cresterea responsabilitatii operatorilor economici in exercitarea activitatii economico-financiare;
c) intarirea disciplinei bugetare si economico-financiare la operatorii economici.

Art. 3 – In sensul prezentei legi, termenii de mai jos au urmatoarea semnificatie:
1. act administrativ financiar – dispozitia obligatorie, cu caracter individual, emisa de Ministerul Finantelor Publice, in activitatea de inspectie economicofinanciara efectuata de structura de inspectie din cadrul ministerului;
2. inspectie economico-financiara – activitatea de control prin care se verifica modul de implementare a masurilor de crestere a veniturilor, reducere a cheltuielilor si diminuare a arieratelor, respectarea reglementarilor financiar-contabile, a masurilor economico-financiare instituite prin acte normative precum si fundamentarea si
justificarea sumelor acordate de la bugetul general consolidat pentru subventionarea unor produse sau sustinerea unor activitati, stabilind erori si deficiente in activitatea economico-financiara pentru a le remedia si evita in viitor;
3. control financiar de gestiune – forma a controlului financiar care se exercita in cadrul operatorilor economici privind gestionarea patrimoniului propriu si a bunurilor din patrimoniul public si privat al statului sau unitatilor administrativteritoriale aflate in administrare, in concesiune sau in chirie.
4. operator economic – denumire generica ce include:
a) regii autonome, infiintate de stat sau de o unitate administrativ-teritoriala;
b) companiile si societatile nationale, precum si societatile comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritoriala este actionar unic;
c) societatile comerciale, la care statul sau o unitate administrativ-teritoriala detine o participatie majoritara;
d) societatile comerciale si regiile autonome la care persoanele juridice de la lit. a), b) si c) detin direct sau indirect o participatie majoritara;
e) institutele nationale de cercetare-dezvoltare, altele decat cele care functioneaza ca institutii publice;
f) alti operatori economici, indiferent de forma de proprietate, pentru fundamentarea si justificarea sumelor acordate de la bugetul general consolidat.

Termenul operator economic nu include societati financiar-bancare si de asigurari, precum si societatea comerciala “Fondul Proprietatea” – S.A.

Art. 4 – Operatorii economici sunt obligati sa asigure organizarea si exercitarea controlului financiar de gestiune privind patrimoniul propriu si bunurile din patrimoniul public si privat al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale aflate in administrare, in concesiune sau in chirie

Capitolul II – Inspectia economico-financiara
Art. 5 – (1) Organele de inspectie economico-financiara au urmatoarele atributii:
a) verifica operatiunile efectuate de operatorii economici in scopul cresterii veniturilor, reducerii cheltuielilor si diminuarii arieratelor, in fundamentarea si executia bugetului de venituri si cheltuieli;
b) verifica exactitatea si realitatea inregistrarilor in evidentele financiarcontabile prevazute de lege si de actele de constituire a operatorilor economici;
c) controleaza respectarea indicatorilor economico-financiari aprobati prin bugetele de venituri si cheltuieli, de catre operatorii economici, precum si respectarea modului de raportare a acestora;
d) verifica realitatea informatiilor cuprinse atat in documentatia aferenta fundamentarii sumelor acordate de la bugetul general consolidat pentru sustinerea anumitor activitati cat si in documentele justificative prevazute de lege pentru acordarea acestora;
e) urmareste modul in care operatorii economici, beneficiari ai finantarilor rambursabile garantate de stat sau subimprumutate, constituie si asigura sursele de rambursare si de plata a dobanzilor, comisioanelor si/sau a celorlalte costuri, aferente finantarilor rambursabile respective;
f) indeplineste si alte atributii stabilite, potrivit legii, in sarcina Ministerului Finantelor Publice.

(2) Nu intra in atributiile inspectiei economico-financiare efectuarea de constatari tehnico-stiintifice sau orice alte verificari solicitate de organele de urmarire penala in vederea lamuririi unor fapte ori imprejurari ale cauzelor aflate in lucru la aceste institutii.

Art. 6 – (1) Inspectia economico-financiara se exercita la sediul operatorilor economici sau al organului de inspectie financiara, separat sau combinat, sub urmatoarele forme:
a) controlul ex-ante, care consta in verificarea fundamentarii bugetelor de venituri si cheltuieli ale operatorilor economici, a fundamentarii sumelor acordate de la bugetul general consolidat pentru sustinerea unor activitati precum si verificarile cu privire la constituirea si asigurarea surselor de plata a finantarilor rambursabile
garantate sau subimprumutate de stat;
b) controlul operativ, care consta in verificarea unor activitati sau operatiuni economico-financiare desfasurate in cursul exercitiului financiar curent; acesta se poate extinde asupra altor operatiuni relevante aflate in derulare;
c) controlul ex-post, care consta in verificarea activitatii operatorilor economici conform prevederilor prezentei Ordonante de urgenta, aferente exercitiilor financiare incheiate.

(2) Inspectia economico-financiara poate aplica urmatoarele metode de control:
a) inspectie generala, care consta in activitatea de verificare a tuturor operatiunilor din cadrul obiectivelor stabilite conform legii si pentru intreaga perioada supusa controlului;
b) inspectie partiala, care reprezinta activitatea de verificare a uneia sau mai multor operatiuni din cadrul obiectivelor stabilite pentru perioada controlata.
(3) Inspectia economico-financiara poate aplica urmatoarele proceduri de control:
a) studiul general prealabil, care consta in analiza elementelor esentiale si specifice ale activitatii ce urmeaza a se controla, pe baza carora se identifica obiectivele inspectiei;
b) analiza financiara, care consta in studiul modului de realizare a obiectivelor, factorii si influentele acestora asupra activitatii si rezultatelor financiare;
c) controlul documentar contabil, care consta in analiza unor operatiuni, procese sau fenomene economice, pe baza documentelor justificative, in scopul stabilirii legalitatii si realitatii operatiunilor si activitatilor economico-financiare;
d) controlul prin sondaj, care consta in activitatea de verificare selectiva a documentelor, operatiunilor semnificative si activitatilor efectuate, in perioada supusa inspectiei;
e) controlul electronic, care consta in activitatea de verificare a contabilitatii si a surselor acesteia, prelucrate in mediu electronic, utilizand metode de analiza, evaluare si testare asistate de instrumente informatice specializate.
(4) Organul de inspectie economico-financiara efectueaza la sediul acestuia control documentar, care consta in: studiul general prealabil, analiza financiara, controlul electronic, analiza fundamentarii bugetelor de venituri si cheltuieli, analiza realizarii indicatorilor economico-financiari si influentele acestora asupra rezultatelor financiare ale operatorilor economici.
Art. 7 – (1) Ministerul Finantelor Publice, prin organele de inspectie economico-financiara incheie, ca urmare a controalelor efectuate, raport de inspectie economico-financiara in care se consemneaza constatarile privind rezultatul inspectiei si pe baza caruia se emite dispozitia obligatorie, dupa caz.
(2) Procedura de exercitare a activitatii de inspectie economico-financiara se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.
Art. 8 – (1) In indeplinirea atributiilor ce le revin, organele de inspectie economico-financiara sunt in drept:
a) sa aiba acces neingradit la registre, evidente, documente, alte inscrisuri si sa solicite copii certificate dupa acestea, necesare controlului;
b) sa efectueze controale in spatii si orice alte incinte in care se desfasoara activitatea, in prezenta reprezentantului legal al operatorului economic sau a unei persoane desemnate de acesta;
c) sa beneficieze din partea operatorilor economici controlati de spatii de lucru adecvate si acces logistic corespunzator, necesare bunei desfasurari a controlului;
d) sa solicite informatii si explicatii, verbale si/sau in scris, in legatura cu obiectul inspectiei;
e) sa solicite prezenta reprezentantului legal al operatorului economic controlat sau altei persoane imputernicite la sediul organului de inspectie; odata cu solicitarea, dupa caz, se vor indica si documentele pe care este obligat sa le prezinte;
f) sa stabileasca obligatiile prevazute de lege in sarcina operatorilor economici supusi inspectiei economico-financiare, in cadrul termenului de prescriptie;
g) sa solicite efectuarea de expertize sau alte tipuri de controale specializate necesare finalizarii actiunii de inspectie economico-financiara;
h) sa solicite altor autoritati publice furnizarea de informatii si documente care au legatura cu operatorul economic supus inspectiei;
i) sa constate contraventiile si sa aplice sanctiunile corespunzatoare, potrivit competentelor prevazute de lege;
j) sa verifice modul de indeplinire a masurilor dispuse prin actul administrativ financiar;
k) sa sesizeze organele de urmarire penala la constatarea unor fapte care ar putea intruni elemente constitutive ale unei infractiuni, in conditiile prevazute de legea penala;
l) sa efectueze actiuni de documentare, analiza si urmarire a implementarii unor reglementari, la operatorii economici.
(2) Organele de inspectie economico-financiara au obligatia sa prezinte la inceperea controlului legitimatia de control, ordinul de serviciu semnat de conducatorul organului de control, sa consemneze inceperea controlului in registrul unic de control si sa instiinteze operatorul economic asupra drepturilor si obligatiilor ce ii revin in perioada desfasurarii inspectiei.
(3) Organele de inspectie economico-financiara sunt indreptatite sa constate, in limitele atributiilor si competentelor ce le revin, relevanta starilor de fapt financiare si sa adopte solutia admisa de lege.
(4) Functionarii publici din cadrul structurii de inspectie economico-financiara sunt obligati sa pastreze secretul de stat si de serviciu, in legatura cu informatiile sau documentele de care iau cunostinta in realizarea atributiilor si sa le faca cunoscute numai autoritatilor indreptatite.
Art. 9 – Competenta teritoriala de exercitare a inspectiei economico-financiare, solutionarea conflictului de competenta si delegarea competentei se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.

Capitolul III – Realizarea inspectiei economico-financiare

Art. 10 – (1) Dreptul organului de inspectie economico-financiara de a stabili obligatii in sarcina operatorilor economici se prescrie in termen de 5 ani de la incheierea exercitiului financiar, cu exceptia cazului in care legea dispune altfel.
(2) Termenul de prescriptie a dreptului prevazut la alin. (1) incepe sa curga de la data de 1 ianuarie a anului urmator exercitiului financiar incheiat.
(3) Dreptul de a stabili obligatii, dupa caz, la operatorii economici controlati, se prescrie in termen de 10 ani in cazul in care acestea rezulta din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.
(4) Termenul prevazut la alin. (3) curge de la data savarsirii faptei ce constituie infractiune sanctionata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva.
Art. 11 – (1) Termenele prevazute la art. 10 se intrerup si se suspenda in cazurile si in conditiile stabilite de lege pentru intreruperea si supendarea termenului de prescriptie a dreptului la actiune potrivit dreptului comun.
(2) Termenul de prescriptie a dreptului de a stabili obligatiile prevazute de lege in sarcina operatorilor economici controlati, se suspenda pe perioada cuprinsa intre momentul inceperii inspectiei economico-financiare si momentul emiterii dispozitiei obligatorii.
Art. 12 – (1) Inspectia economico-financiara se desfasoara, de regula, in spatiile de lucru ale operatorilor economici controlati.
(2) Daca nu exista un spatiu de lucru adecvat pentru derularea inspectiei, atunci aceasta se va putea desfasura la sediul organului de inspectie economico-financiara sau in orice alt loc stabilit de comun acord cu operatorul economic.
(3) Inspectia economico-financiara se efectueaza in cadrul termenului de prescriptie a dreptului de a stabili obligatii in sarcina operatorilor economici.
(4) Perioada supusa inspectiei incepe de la sfarsitul perioadei precedentei verificari de aceeasi natura si cu aceleasi obiective, in conditiile alin. (3).
(5) In situatia in care se constata abateri de la legalitate, care provin din exercitiile financiare anterioare celor verificate si care nu au facut obiectul unui control anterior, perioada supusa controlului se poate extinde si asupra acestora in conditiile alin. (3).
(6) Verificarea solicitarilor de la autoritati publice adresate Ministerului Finantelor Publice se efectueaza, potrivit competentelor legale daca acestea nu au facut obiectul unor verificari anterioare.
Art. 13 – (1) Durata efectuarii inspectiei economico-financiare este stabilita de organele de inspectie, in functie de obiectivele stabilite, si nu poate fi mai mare de 3 luni.
(2) In cazul operatorilor economici care au sedii secundare, durata inspectiei nu poate fi mai mare de 6 luni.
(3) Actiunea de inspectie poate fi suspendata ori de cate ori sunt motive justificate pentru aceasta. Conditiile si modalitatile de suspendare se vor stabili prin ordin al ministrului finantelor publice.
(4) La calculul duratei controlului nu sunt incluse perioadele in care actiunea de control este suspendata.
(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), ministrul Finantelor Publice, poate dispune efectuarea de misiuni de inspectie economico-financiara pe o perioada mai mare de timp, privind derularea programelor de interes national si strategic, la operatorii economici reprezentativi in domeniul vizat.
Art. 14 – Inspectia economico-financiara se efectueaza o singura data pentru fiecare exercitiu financiar, pentru obiectivele prevazute la art. 5 lit. b). Prin exceptie, Ministerul Finantelor Publice poate decide reverificarea unei anumite perioade daca, de la data incheierii inspectiei economico-financiare si pana la data implinirii termenului de prescriptie, apar date suplimentare necunoscute la data efectuarii verificarilor sau erori de calcul care influenteaza rezultatele inspectiei.
Art. 15 – Inspectia economico-financiara solicitata de o autoritate publica se programeaza si se efectueaza astfel incat sa nu afecteze desfasurarea in bune conditii a inspectiilor in curs de desfasurare sau a celor programate ca urmare a unor cereri similare.
Art. 16 – (1) In baza constatarilor din rapoartele de inspectie economicofinanciara se dispun masuri prin dispozitia obligatorie.
(2) Dispozitia obligatorie reprezinta act administrativ financiar si se comunica operatorilor economici controlati in termen de 10 zile de la data inregistrarii raportului de inspectie economico-financiara la sediul organului de inspectie.
(3) Masurile dispuse prin dispozitia obligatorie pentru plata obligatiilor datorate, inlaturarea, corectarea, prevenirea neregulilor constatate in activitatea operatorilor economici controlati, recuperarea pagubelor produse si pentru suspendarea aplicarii masurilor care contravin reglementarilor financiar-contabile, sunt obligatorii de la data comunicarii acesteia.
Art. 17 – (1) Sumele cuvenite bugetului general consolidat, stabilite prin rapoartele de inspectie economico-financiara si inscrise in dispozitia obligatorie constituie, in sensul prezentei legi, creante bugetare. Dispozitia obligatorie constituie titlu de creanta.
(2) Pentru creantele bugetare se datoreaza accesorii conform dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, de la data incasarii acestora de catre operatorul economic verificat sau de la termenele scadente ale obligatiilor de plata.
(3) Creantelor bugetare si accesoriilor aferente, stabilite de organele de inspectie economico-financiara competente, li se aplica reglementarile legale in vigoare referitoare la colectarea creantelor fiscale.
Art. 18 – (1) Impotriva dispozitiei obligatorii se poate formula plangere prealabila in temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Solutionarea plangerilor prealabile formulate impotriva dispozitiei obligatorii se face de catre Ministerul Finantelor Publice.
(3) Plangerea prealabila nu suspenda executarea actului administrativ financiar.
Art. 19 – (1) In situatia in care, cu ocazia inspectiei economico-financiare, se constata fapte care ar putea intruni elemente constitutive ale unei infractiuni in conditiile prevazute de legea penala, acestea sunt consemnate intr-un proces-verbal bilateral, care se inainteaza organelor de urmarire penala. Procesul verbal reprezinta actul de sesizare al organelor de urmarire penala.
(2) In cazul in care conducerea operatorilor economici controlati refuza sa semneze procesul-verbal, organele de inspectie economico-financiara vor consemna despre aceasta in procesul-verbal. In toate cazurile procesul-verbal va fi comunicat operatorilor economici verificati.
Art. 20 – (1) La solicitarea organelor de inspectie economico-financiara, conducerea si personalul operatorilor economici controlati au, potrivit legii, obligatia:
a) sa transmita, sub semnatura, actele, documentele si inscrisurile solicitate, la termenele si in structura stabilita;
b) sa permita accesul neingradit in sediul acesteia, in spatii si orice alte incinte in care se desfasoara activitatea;
c) sa asigure spatii de lucru adecvate si acces logistic corespunzator;
d) sa dea informatii si explicatii verbale si/sau in scris, dupa caz, in legatura cu obiectul controlului;
e) sa se prezinte la sediul organului de inspectie economico-financiara;
f) sa asigure sprijinul si conditiile necesare bunei desfasurari a inspectiei economico-financiare si pentru clarificarea constatarilor;
g) sa duca la indeplinire masurile dispuse, in termenele stabilite, prin actul administrativ financiar.
(2) La solicitarea organelor de inspectie economico-financiara, conducatorii operatorilor economici controlati au obligatia sa prezinte fundamentari, analize, situatii, raportari si orice alte informatii cu privire la indicatorii economico-financiari din bugetele de venituri si cheltuieli.
(3) Directorul economic/contabilul sef/persoanele cu atributii in exercitarea controlului managerial al operatorului economic sunt obligati sa informeze, in scris, Ministerul Finantelor Publice, in legatura cu efectuarea pe propria raspundere a conducatorului operatorului economic, a unor operatiuni care nu indeplinesc conditiile de legalitate, precum si cele constatate prin rapoarte anuale de control intern managerial.
(4) Conducatorii operatorilor economici au obligatia sa furnizeze informatiile solicitate de organele de inspectie economico-financiara pentru efectuarea actiunilor de documentare, analiza si urmarire a implementarii unor reglementari.

Capitolul IV – Sanctiuni
Art. 21 – (1) Constituie contraventii nerespectarea de catre operatorii economici controlati a prevederilor art. 4 si art. 20, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat sa fie considerate, potrivit legii penale, infractiuni.
(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza cu amenda, astfel:
a) de la 30.000 lei la 40.000 lei, nerespectarea prevederilor de la art. 20 alin. (1) lit. a), b) si g);
b) de la 20.000 lei la 30.000 lei, nerespectarea prevederilor de la art. 4, art. 20 alin. (1) lit. d), f) si alin. (3);
c) de la 10.000 lei la 20.000 lei, nerespectarea prevederilor de la art. 20 alin. (2);
d) de la 5.000 lei la 10.000 lei, nerespectarea prevederilor de la art. 20 alin. (1) lit. c) si e), alin. (2) si alin. (4).
(3) Amenzile contraventionale prevazute la alin. (2) se aplica operatorilor economici controlati sau persoanelor fizice responsabile, dupa caz.
(4) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre organele de inspectie economico-financiare.
(5) Sumele incasate din amenzile aplicate in conditiile prezentei legi se fac venituri la bugetul de stat.
(6) Nivelul amenzilor contraventionale prevazute in prezenta lege se actualizeaza, prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Finantelor Publice.
(7) Dispozitiile prezentului articol se completeaza cu dispozitiile legale referitoare la regimul juridic al contraventiilor.
Art. 22 – Modul de organizare si exercitare a controlului financiar de gestiune la nivelul operatorilor economici se stabileste prin hotarare a Guvernului.
Art. 23 – Unde prezenta lege nu dispune se aplica prevederile Codului civil si Codului de procedura civila, precum si orice alte dispozitii legale.
Art. 24 – La articolul 29 din Ordonanta Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern si controlul financiar preventiv, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 799 din 12 noiembrie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa litera b) a alineatului (1) se introduce o noua litera, lit. c), cu
urmatorul cuprins:
“c) persoanele cu atributii de inspectie economico-financiara din cadrul Ministerului Finantelor Publice, pentru contraventiile prevazute la art. 27, cu exceptia celor de la lit. d) si e).”
Art. 25 – In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei Ordonante de urgenta, Ministerul Finantelor Publice va elabora si supune aprobarii Guvernului normele metodologice de aplicare a prezentei ordonante de urgenta.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC