Home > Fiscalitate, Impozit pe venit, Noutati legislative, Taxa pe valoarea adaugata > Notiunea de bacsis – impozitare, reguli specifice

Notiunea de bacsis – impozitare, reguli specifice

May 4th, 2015



Manual politici și proceduri contabile - personalizat, editabil

Versiune nouă - actualizat Ianuarie 2019

7 domenii de activitate + versiune simplificată

Plasează o comandă ...





Recent (OUG 8/2015, publicata in M. Of. Partea I nr. 285 din 28 Aprilie 2015) a fost reglementata notiunea de bacsis. Vedeti in articol care sunt regulile care guverneaza bacsisul si care este modalitatea de impozitare a acestuia.

Potrivit OUG 8/2015 prin care se modifica Ordonanta 28/1999, prin bacsis se intelege orice suma de bani oferita in mod voluntar de client, in plus fata de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de catre operatorii economici prevazuti la art. 1 alin. (1), precum si restul dat de vanzator clientului si nepreluat de acesta in mod voluntar.
Operatorii economici la care se face referire sunt operatorii economici care incaseaza, integral sau partial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amanuntul, precum si a prestarilor de servicii efectuate direct catre populatie sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.

In mod uzual bacsisul reprezinta suma lasata de client in unitati de alimentatie (restaurante, baruri, etc.), insa in sensul actului normativ care il reglementeaza, bacsis reprezinta si restul dat de vanzator clientului si nepreluat de acesta in mod voluntar. In aceste conditii, beneficiari ai sumelor reprezentand bacsis sunt toate unitatile care au obligatia utilizarii aparatelor de marcat electronice fiscale (magazine de desfacere cu amanuntul si utitati prestatoare de servicii direct catre propulatie) si care intra sub incidenta Ordonantei 28/1999.

Potrivit actului normativ, este interzis operatorilor economici prevazuti la art. 1 alin. (1) sa conditioneze, sub orice forma, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacsisului.

Suma reprezentand bacsisul se justifica prin datele inscrise in documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale si se evidentiaza pe un bon fiscal distinct.

De asemenea, si pentru bacsis se aplica prevederile potrivit carora, in cazul defectarii aparatelor de marcat electronice fiscale, pana la repunerea in functiune a acestora, operatorii economici utilizatori sunt obligati sa inregistreze intr-un registru special, intocmit in acest sens, toate operatiunile efectuate si sa emita chitante, in conditiile legii, pentru respectivele operatiuni si facturi, la cererea clientului. Asadar, in registrul special se vor inregistra si sumele reprezentand bacsisul.

Operatorii economici utilizatori stabilesc printr-un regulament de ordine interioara daca veniturile provenite din incasarea bacsisului raman la dispozitia lor sau constituie o sursa de alte venituri care se distribuie salariatilor. In cazul in care bacsisul se distribuie salariatilor, acesta nu poate fi asimilat unei livrari de bunuri sau unei prestari de servicii.

Interpretata, aceasta prevedere conduce la urmatoarele doua concluzii:
– in cazul in care bacsisul se distribuie salariatilor, suma astfel incasata nu poate fi asimilata unei livrari de bunuri sau prestari de servicii. Cu alte cuvinte, pentru aceasta suma nu se colecteaza si nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata, suma incasata fiind, in acest caz, neimpozabila din punct de vedere al taxei pe valoarea adaugata. Sumele distribuite salariatilor se impoziteaza prin aplicarea procentului de 16% reprezentand impozit pe venit – retinere la sursa (acest aspect – impozitul pe venit cu retinere la sursa – nu a fost inca reglementat insa reiese din declaratiile Guvernului).
– in cazul in care bacsisul ramane la dispozitia agentilor economici, suma astfel incasata va constitui baza de impozitare pentru taxa pe valoarea adaugata.

Regulamentul privind destinatia sumelor reprezentand bacsis se pastreaza la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal in vederea prezentarii acestuia organelor de control.

Sumele provenite din incasarea bacsisului se inregistreaza in contabilitate la alte venituri, iar sumele distribuite salariatilor se inregistreaza pe seama cheltuielilor, potrivit reglementarilor contabile aplicabile.

Contraventii si sanctiuni

Constituie contraventie neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate, serviciile prestate sau bacsisurile incasate, emiterea de bonuri cu o valoare inferioara pretului de vanzare a bunului sau tarifului de prestare a serviciului, (…), care determina existenta unei sume nejustificate. In sensul acestei prevederi, prin suma nejustificata se intelege contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate pentru care nu s-au emis bonuri fiscale, valoarea bacsisurilor incasate pentru care nu s-au emis bonuri fiscale, diferenta pana la pretul de vanzare a bunului sau tarifului de prestare a serviciului in cazul emiterii de bonuri cu o valoare inferioara ori contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate fara respectarea prevederilor privind inscrierea operatiunilor in registrul special in cazul defectarii aparatelor de marcat electronice fiscale.

Sanctiunile prevazute pentru contraventie se stabilesc diferentiat, in functie de suma constata ca diferenta intre valoarea vanzarilor realizate (reflectate in raportul Z al casei de marcat) si suma din sertarul casei de marcat, astfel:
(i) avertisment in situatia in care suma nejustificata rezultata din savarsirea contraventiei este de pana la 300 lei inclusiv, dar nu mai mult de 3% inclusiv din valoarea totala a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, inregistrata de aparatul de marcat electronic fiscal si/sau in registrul special la data si ora efectuarii controlului ori la sfarsitul zilei, daca fapta a fost savarsita anterior datei controlului;
(ii) amenda in cuantum de 3.500 lei, in situatia in care suma nejustificata rezultata din savarsirea contraventiei este de pana la 300 lei inclusiv, dar mai mare de 3% din valoarea totala a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, inregistrata de aparatul de marcat electronic fiscal si/sau in registrul special la data si ora efectuarii controlului ori la sfarsitul zilei, daca fapta a fost savarsita anterior datei controlului;
(iii) amenda in cuantum de 12.500 lei, in situatia in care suma nejustificata rezultata din savarsirea contraventiei este cuprinsa intre 300 lei si 1.000 lei inclusiv, dar mai mica de 3% inclusiv din valoarea totala a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, inregistrata de aparatul de marcat electronic fiscal si/sau in registrul special la data si ora efectuarii controlului ori la sfarsitul zilei, daca fapta a fost savarsita anterior datei controlului;
(iv) amenda in cuantum de 17.500 lei, in situatia in care suma nejustificata rezultata din savarsirea contraventiei este cuprinsa intre 300 lei si 1.000 lei inclusiv, dar mai mare de 3% din valoarea totala a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, inregistrata de aparatul de marcat electronic fiscal si/sau in registrul special la data si ora efectuarii controlului ori la sfarsitul zilei, daca fapta a fost savarsita anterior datei controlului;
(v) amenda in cuantum de la 22.500 lei, in situatia in care suma nejustificata rezultata din savarsirea contraventiei este mai mare de 1.000 lei, dar mai mica de 3% inclusiv din valoarea totala a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, inregistrata de aparatul de marcat electronic fiscal si/sau in registrul special la data si ora efectuarii controlului ori la sfarsitul zilei, daca fapta a fost savarsita anterior datei controlului;
(vi) amenda in cuantum de la 27.500 lei, in situatia in care suma nejustificata rezultata din savarsirea contraventiei este mai mare de 1.000 lei si mai mare de 3% din valoarea totala a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, inregistrata de aparatul de marcat electronic fiscal si/sau in registrul special la data si ora efectuarii controlului ori la sfarsitul zilei, daca fapta a fost savarsita anterior datei controlului, precum si cu:
(vii) suspendarea activitatii operatorului economic la unitatea de vanzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, pentru 30 de zile, incepand cu cea de-a doua sanctiune aplicata la aceeasi unitate intr-un interval de 24 de luni in situatiile prevazute la pct. (iv) si (vi), indiferent pentru care dintre situatiile prevazute la pct. (i)-(vi) a fost aplicata sanctiunea prima data in cadrul termenului de 24 de luni;
(viii) in situatiile prevazute la pct. (vii), daca operatorul economic achita amenda contraventionala sau jumatate din cuantumul acesteia, dupa caz, precum si o suma egala cu de zece ori amenda aplicata, sanctiunea complementara inceteaza de drept la 24 de ore de la prezentarea dovezii achitarii la organul constatator. Suma de bani egala cu de zece ori amenda aplicata se face venit la bugetul de stat, poate fi achitata la Casa de Economii si Consemnatiuni – C.E.C. – S.A. sau la unitatile Trezoreriei Statului si nu se restituie in cazul in care, la solicitarea operatorului economic, instanta de judecata anuleaza procesul-verbal de constatare a contraventiei. Termenul de 24 de ore curge de la data inregistrarii la registratura organului constatator a dovezii achitarii sau de la data confirmarii de primire daca aceasta a fost transmisa prin posta.



Google analytics